o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 133 â
Deci, dacÄ Åaguna ar fi rÄmas în catolicism, toate acestea
nu se fÄceau, ori mÄcar nu se fÄceau atunci, ceia ce are importanÅ£a
sa. S'a întîmplat cÄ a fost altfel.
Intimitatea Iui Åaguna atunci, adîncul sincer al cugetului sÄÅ£i
nu le cunoaÅtem, fiindcÄ n'avem scrisorile lui particulare. Va fi
existat â cÄci omul era prea superior ca sÄ nu fi existat,âva fi
existat o tragedie intimÄ Ã®n sufletul lui, în care au stat, o mul-
Å£ime de vreme, anumite elemente în luptÄ. Nu i-a bÄnuit nimeni
ortodoxia, dar romînitatea i-a bÄnuit-o, Åi chiar conÅtiinÅ£a romÄneascÄ
cÄpÄtatÄ mal tÄrziu i-au bÄnuit-o mulÅ£i, vÄzîndu-se, între
altele, Åi prin aceia cÄ, în alegerea de episcop de la Turda (1-iu
Decembre st. n. 1847), dupÄ cîteva luni de vicariat (început în
August 1846), el a fost în rîndul al treilea. Era tînÄr, frumos, învÄÅ£at,
avea talente sociale, era harnic â minune mare la o naÅ£iune care se
fereÅte adesea de acest defect â. prin urmare avea o mulÅ£ime
de calitÄÅ£i; dar tocmal de aceia a fost în rîndul al treilea. Doi
alÅ£ii i-au rÄsÄrit înnainte: pe lîngÄ sîrguinciosul director Åcolar
Moise Fulea, Åi înnaintea acestuia chiar, un membru al familiei
Moga, loan. Åi atunci Duhul Sfînt, care uitase sÄ inspire pe protopopii
adunaţi pentru alegerea succesorului lui Vasilie Moga, a
inspirat pe împÄrat â Åi acesta lucru destul de rar â Åi la 24
lanuar 18481 1-a ales pe dînsul.
OdatÄ ce el venia de la împÄrat. inferioritatea lui dispÄruse.
Din vicariul suspect ce era pÄnÄ atunci, a devenit VlÄdica cel bun.
Omul nu fÄcuse nimic ca sÄ ajungÄ Ã®n rîndul al treilea ; din
potrivÄ, în cele cîteva luni de vicariat, cercetase diocesa sa,
intrase în legÄturi cu preoÅ£ii, pentru scoalÄ Ã®Åi formase un program
de îmbunÄtÄÅ£ire. Åi dupÄ aceasta era sÄ meargÄ pe ace
iaÅi cale.
Acei mulÅ£i cari s'au simÅ£it jigniÅ£i în sufletul lor cÄ s'a ales Åaguna,
persistau totuÅi sÄ vadÄ Ã®n el un Sîrb. El a întrebuinÅ£at, pÄnÄ
foarte tÄrziÅ£i, pentru studiile sale, cÄrÅ£i slavoneÅti; lucrÄrile lui,
cum este Istoria bisericeascÄ, sînt fÄcute dupÄ modele sîrbeÅti.
Cetirea lui a fost în mare parte Åi latinÄ : pe una o avea din cariera
de ortodox, iar pe cealaltÄ, cetirea latinÄ, germanÄ Åi ungureascÄ,
o avea din studiile lui anterioare la MiÅcolÅ£ Åi Pesta.
El a vorbit însÄ celor de jos Åi a predicat romÄneÅte. A Åtiut
1 înnainte de alegerea lui Cuza-VodÄ tocmai cu unsprezece ani.