Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

Cu relativă simpatie „revoluţionar-estetizantă” sunt semnalate la Contimporanulşi mişcările proletare din ţările europene. Unele dintre ele au fost dejamenţionate în capitolul despre ecourile avangardei ruse. Aproape de fiecaredată, se observă o notă prudentă faţă de bolşevism. Există însă şi alte semnale.O notiţă despre La revue europeene din nr. 71 semnalează cu simpatieo anchetă despre – între altele – comunismul german (este menţionată aici şipublicaţia expresionistă Die Aktion): „Revista continuă interesanta anchetăasupra Germaniei. (...) Numai Ruşii şi Asiaticii instigaţi de ei, spune Sternhein,ne vor aduce o evanghelie de pace, o formulă, o doctrină fecundă a uneivieţi nouă. Există în Germania un germene al acestei evoluţii. E marele partidconstituit sub numele de «Uniunea Generală a Muncitorilor», care tinde spre«dictatura ce se impune necesarmente». Şefii acestui partid: Franz Pfemfert,Otto Ruhle, — organul principal: Die Aktion“. Iar la rubrica Revistele din nr. 77este semnalat simpatetic L‘effort, „jurnal de informaţie, propagandă şi acţiunesocială muncitorească care apare la Lyon“, cu un număr special dedicat locuinţelormuncitoreşti şi cu „un bun placat de propagandă antimilitaristă a lui MoholyNagy“. În ultima perioadă a revistei, colaboratorul Sandu Russet semneazăcâteva articole „popularizatoare” legate de Uniunea Sovietică: O concepţiea lumii. Materialismul istoric (comentariu favorabil despre ediţia francezăa lucrării Pagini de istorie de prof. Pokrovskz, preşedintele Academiei dinRusia bolşevică, în Contimporanul nr. 88, 8 dec. 1929) şi o amplă recenziedespre La defaite de Alex. Fadeev (trad. de Maurice-Parijanine) în care seinsistă asupra caracterului de „ideolog” al autorului şi asupra opoziţiei dintreegoismul individualist al trecutului şi „solidarismul” revoluţionar al viitorului.Într-un comentariu intitulat, semnificativ, Asediul adevărului, tânărul militantde stânga Radu Popescu protestează, nu tocmai voalat, împotriva blocadeiinformaţionale a guvernului român faţă de URSS. Autorul menţionează, cu„tâlc”, faptul că membri ai revistei Vu au mers în Rusia de azi spre a vedea„miracolul învierii din cenuşe”.În schimb, o notă de la rubrica „Note-cărţi-reviste” a numărului 87 denunţătranşant amploarea şi grotescul cenzurii din Uniunea Sovietică: „Uniunearepublicilor sovietice este azi unica ţară din lume care nu cunoaşte noţiunealibertăţii presei. Rusia are censură nu numai pentru ziare şi reviste, ci şi pentrucărţi, pliante, ziare, reclame, anunţuri, ba chiar şi pentru cărţi de... vizită. Cutoate că Lunacearsky desminte existenţa unui index al cărţilor prohibite, existăunul întocmit de sora lui Lenin editat şi împrăştiat de administraţia centralăa partidului. Într‘acest index sunt următoarele titluri şi autori de găsit Evanghelia,Coranul, Talmudul, toate lucrările filozofice de la Platon, Descartes,Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Spencer, Solowyew, Mach, Taine, Carlyleca şi biografiile lor“.Independenţă, eclectism... Contimporanul nu e o publicaţie dogmatică;este o revistă independentă, sensibilă la toate variaţiile de sensibilitate novatoare,fie că e vorba de mişcări avangardiste de stânga sau de „noua spiritualitate”.Dacă în primii ani de apariţie predomină articolele cu tentă marxizantăşi discret antimonarhică sau campaniile la adresa „huliganismelor” xenofobe şiantisemite, treptat diversitatea ideologică se accentuează. În numărul 61 estereprodus un fragment din influenta lucrare Pan Europa a lui N. CoudenhoveKalergi (trad.: dr. Kurt Jarek), iar în nr. 81 sunt prezentate elogios „predicţiile”contelui Hermann von Keyserling cu privire la rolul Balcanilor în regenerareaspirituală a continentului.Ex Ponto nr.3, 200699