Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

eseuANGELO MITCHIEVICIPortretul unui decadent –Alexandru Bogdan-PiteştiUna dintre persoanele cele mai controversate ale epocii, un tip al cavalerului deindustrie era Bogdan-Piteşti pe care Mateiu îl frecventează cu asiduitate şi îlşi tapează de bani. Expulzat din Franţa sub acuzaţia de anarhism în august1894, Bogdan-Piteşti reuşeşte să catalizeze viaţa artistică, jucând rolul unuiMecena pe lângă artiştii tineri, impunându-se şi printr-un gust care de foartepuţine ori greşeşte. În plus era la curent cu noile curente literare, frecventasecercurile boemei pariziene, cunoştea o serie de mari personalităţi ale lumiiartistice franceze, suficient în epocă pentru a crea o mică legendă în jurulcuiva. Bogdan-Piteşti este promotorul, printre alţii, a mişcării de secesiune înpictura românească, fiind membru fondator al „Tinerimii artistice” care uneştetalentele cele novatoare ale vremii, după modelul altor secesionisme: munchenez,vienez. Tot cu concursul său apare şi prima revistă de artă, Ileana,iar el este cel prin intermediul căruia Josephin Péladan, întemeietor al Salonde la Rose+Croix şi teoretician al decadenţei latine pe care o ilustrează cuaproape douăzeci de romane decadente, soseşte în România în februarie1898 pentru a conferenţia şi a se întâlni cu artiştii români. Prin intermediul luiBogdan-Piteşti, nume ale artiştilor socotiţi decadent-simbolişti precum Puvisde Chavannes, Félicien Rops, Gustave Moreau, Odilon Redon, AlexandreSeon, ajung în România. Cel din urmă cunoaşte chiar o vogă pasageră.Legenda sporeşte cu timpul datorită comportamentului deopotrivă libertinşi generos al lui Bogdan-Piteşti, ca şi pentru caracterul tranzacţional al acestuia,amestecat în lovituri dubioase, escrocherii, politică, caracter înscris înmemoria literară a câtorva scriitori din epocă care-l transformă în personajal romanelor lor. Este cazul lui Ion Vinea în Lunatecii, unde Bogdan-Piteştiapare sub chipul boierului Adam Gună, escroc şi farseur, libidinos şi fanfaron,dar abil în a întreţine o curte spirituală din membri ai boemei bucureştene,aspiranţi la aceasta, artişti veritabili, precum Luchian, Ressu, Pallady, Tonitza,Şt.Dimitriescu, M.H.Maxy, dar şi scriitori şi poeţi precum, Adrian Maniu,Gala Galaction, Tudor Arghezi, Benjamin Fundoianu, Ion Călugăru etc. şinenumăraţi veleitari. La Ion Călugăru în Don Juan cocoşatul, Oameni cari sepregătesc de moarte din cea dintâi zi a vieţii, Bogdan-Piteşti apare sub numelevoevodal de Alexandru Lăpuşneanu, vrând poate să ilustreze prin aluzie lacelebra nuvelă a lui Costache Negruzzi, abilitatea de trickster politic şi totalalipsă de scrupule a personajului, aflat într-o stare de decrepitudine avansată,108Ex Ponto nr.3, 2006