Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

sociologia cărţiiCONSTANTIN CIOROIUCartea literară, aziFEx Ponto nr.3, 2006aptul că „era Gutenberg” este pe sfârşite, iar „era Marconi” începe a se afirmacu autoritate este ilustrat şi de producţia actuală de carte, îndeosebi cealiterară.Încă de la apariţia radioului, cu excepţionala sa penetraţie informaţională,apoi a televiziunii, autorii, responsabilii editării cărţii au fost cuprinşi deîngrijorare: nu cumva oamenii se vor îndepărta de cuvântul scris, vor ocolilibrăriile şi bibliotecile? Această îngrijorare, firească, s-a dovedit a fi fără temei.Alături de presa scrisă, radioul şi televiziunea s-au afirmat ca promotoare alunui veritabil feed-back cultural. Pe lângă larga publicitate făcută textelorşi autorilor acestora, noile medii de informare, prin difuzarea unor scenarii(piese de teatru, seriale de televiziune) inspirate din opere consacrate valoric,făceau un mare serviciu literaturii: oamenii, curioşi, după audierea unor textela radio sau vizionarea unor programe de televiziune, se întorceau adeseala cărţi, la lucrările originale, pentru a desluşi noi sensuri, noi semnificaţii.Urmare exploziei mediatice din ultimele decenii (răspândirea televiziunii color,a celei prin cablu, inventarea comodei telecomenzi, promovarea internetuluietc.), fenomen coroborat cu o competitivitate comercială sălbatică, realitateas-a schimbat: din promotoare a feed-back-ului, de transmiţătoare a spiritualităţiiautentice, noile media au devenit, treptat, însele, pentru mare parte apublicului unica alternativă culturală. Ele servesc, la pachet, text, imagine,sunet şi încă n-ar fi rău dacă scenariştii, cei mai mulţi, fără a se mai inspiradin opere literare consacrate, nu şi-ar scrie scenariile pe genunchi ori pe colţulvreunei mese de restaurant, ghidându-se după reţete sigure, întocmite dupăgustul beneficiarilor de circumstanţă. Astfel, oamenii au devenit azi, potrivitlui Jean-Jacques Wunenburger „consumatori pasivi ai imaginilor produse înserie de tehnicieni ai imaginarului (publicişti sau scenarişti), a căror creativitatepersonală sau de grup acţionează prin simplă procură”. 1Încet, dar constant publicul se îndepărtează de carte. Bibliotecile personale,cândva mândria oricărei familii, încep să dispară din case. Pe lângătelevizor (adesea câte unul în fiecare cameră), au apărut calculatorul cu accesla Internet, aparatura DVD etc. Cărţile electronice nu mai sunt o noutate.Desigur, textele pot fi imprimate pe dischete, depozitate pe servere, cititepe ecranul calculatorului, dar ce poate înlocui plăcerea unei cărţi bune, aflate200