Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

postmodernismulCRISTINA VLAICUSatele Potemkin saumijloacele şi scopurile aparenţeiMetis / SimulacruCarte de vizită cu litere chiriliceCu câtă lejeritate putem vorbi despre ceea ce noi considerăm a fidefectele noastre? Şi, atunci când o facem, cât de sinceri putem fi? Emai uşor să vorbeşti despre defecte închipuite, dar „chic”, decât desprecele reale.Când te prezinţi cuiva, prima tentaţie este aceea de a-ţi construi propriulportret aşa cum îţi imaginezi că celalălt îl va aprecia mai mult. Falsul,în această privinţă, este o practică absolut normală. Oamenii au darul dea prezenta „realitatea” în cuvinte care o fac de nerecunoscut, cu atât maimult ei pot prezenta falsul într-o formă foarte plauzibilă.Totul pentru a servi intereselor noastre.Dacă nu poţi să convingi, mizează pe confuzieAtunci când prinţul Potemkin a construit (dacă într-adevăr a făcut-o)sate false pentru a o „păcăli” pe împărăteasa Ecaterina a II-a în timpulvizitei sale în Crimeea, în anul 1787, această strategie a intrat instantaneuîn „înţelepciunea convenţională” rusească, expresia „sate Potemkin” fiindabsorbită în limbajul curent.„ au ajuns să însemne, mai ales în context politic,orice halou sau falsă construcţie, fizică sau figurativă, menită să ascundăo situaţie indezirabilă sau potenţial distructivă.” 1Realitatea istorică a acestei întâmplări se amestecă însă, foarte bine,cu miturile şi legendele locale, astfel încât, acum, nimeni nu se mai poatepronunţa, cu certitudine, asupra adevărului din spatele acestor poveşti. Sespune însă că Potemkin, care a condus campania militară din Crimeea, areconstruit, cu toate trucurile recuzitei, faţadele unor localităţi... mai puţinfrumoase de-a lungul Niprului, pentru a o impresiona pe Ecaterina şi pecurtenii care o însoţeau, în legătură cu valoarea cuceririlor lor, dar şi cupropria sa imagine.Ca dovadă a acestei reuşite, Potemkin va deveni, curând, amantulEcaterinei.Istoricii moderni, într-un amestec de argumentare documentară şipsihanaliză, consideră însă acest scenariu o textualizare a decepţieiEx Ponto nr.3, 2006157