Nr. 3 (12) anul IV / iulie-septembrie 2006 - ROMDIDAC

lecturiDRAGOŞ VIŞANFlash-uri dinspre standul cu cărţiÎ Adrian Alui Gheorghe – Bătrânul şi Marta(Paralela 45, Piteşti, 2006)n afara majorităţii prozelor scurte din volumul Goliath (Ed. Libra, 1999),care sunt selectate, reordonate de către autor, numai prima proză, romanţul(microromanul) Bătrânul şi Marta reprezintă o producţie epică deultimă oră. Celelalte nuvele, povestiri, deşi au fost publicate în deceniultrecut, completează armonios, după obiective perfecţioniste nemărturisitede către autor, edificiul narativ. Dacă am rezuma aici acţiuneaîntregului volum, spectaculosul ar dispare, precum cortegiul fluturilor înjungla africană, conduşi de un exemplar rarissim cu un corn pe cap, dinnuvela Goliath. Speranţa moare ultima în apocalipticul seism ideologicdin cealaltă nuvelă, Moartea de catifea: proiectul şi regimul claustrant,de panopticum ca-n Istoria foucaultiană a nebuniei, atanasierea colectivăa oamenilor sunt invenţia megalomanică a unui director de spital.Ca şi „serviciul de recrutare”, devenit treptat unul de „anihilare a oricăreirezistenţe”. Vor fi dezavuate la urmă de „scriitorul”-narator. Fost şomer,angajat consilier al mişcării thanatice mondiale, se va ralia primilor dizidenţi– celor persecutaţi, precum Esttela sau Eva, reuniţi în clandestinitateîmpotriva Clinicii.La recenzarea acestui volum de proză nu trebuie să prevaleze urmărireafactualului, deoarece prin acest risc al decriptării unui scenariucvasirealist, am impieta grav, am neantiza mesajul romanţului, mai exactcelebrarea smerită a cultului cărţilor din dilematica scriere Bătrânul şiMarta. Nu ar transpare revărsările miraculosului la lecturare, carnagiullivresc şi apoteoza intelectualului-artist: «Între timp am mai incendiat câtevacamere cu cărţi, priveam focul înfrăţindu-se cu paginile îngălbenite devreme, aveam senzaţia că tot ce incendiez îmi aparţine cu desăvârsire.”Un flash reconstitutiv imaginarului epic din «romanţ» totuşi se va impune,date fiind valoarea estetică, candoarea experimentului autobiografic aleacestui demers narativ.O discuţie preliminară asupra titlului, ne va îndrepta asupra unor metaforicecorespondenţe ale numelui Marta, ales personajului feminin absent,Ex Ponto nr.3, 2006141