timp fără patrie - Limba Romana

Pro didactica 107
didactic poate deveni şi factor de dezvoltare a creativităţii elevilor,
de potenţare a calităţilor lor native. Ţinând cont de natura jocului, de
atributele (dihotomia joc – muncă, aspectul teleologic, supermotivaţia,
omniprezenţa satisfacţiei, eliberarea de conflicte) şi categoriile
lui (Jean Piaget în lucrarea La formation du symbole chez l’enfant
clasifică jocurile în: 1. jocuri­exerciţiu; 2. jocuri simbolice; 3. jocuri cu
reguli), profesorul de literatură le va oferi discipolilor posibilitatea de
a se juca, scoţând astfel la iveală un univers al emoţiilor şi senzaţiilor
lor, transferate într­o formă nouă, aceea a propriului text. Cea mai
simplă formă de joc sunt jocurile­exerciţiu. Printre acestea se înscriu
şi următoarele: a) jocul­exerciţiu de restabilire a unui cuvânt, a unui
vers, a unei imagini pierdute din operă; b) jocul­exerciţiu de alcătuire
a unui text în baza imaginilor­cheie ale poeziei; c) jocul­exerciţiu de
creare a unui nou text care să aibă la bază tema şi motivele poeziei
studiate; d) jocul­exerciţiu de alcătuire a unor texte cu diferite tipuri
de rimă, picior de ritm, cu măsură variată sau în vers alb. Aceste texte
ale elevilor pot fi folosite în continuare în procesul de studiere a operei
literare, ele fiind comparate, ulterior, cu textul scriitorului din mai
multe puncte de vedere.
Profesorul preuniversitar Petean, în cartea 100 de jocuri creative,
propune un şir de jocuri de imaginaţie, utilizate în cadrul cercului literar
ori al laboratorului de creaţie, unele apropiindu­se într­o oarecare
măsură de jocurile cu reguli.
Pornind de la sugestiile autorului cărţii respective, am considerat
că mai multe din aceste jocuri pot fi aplicate şi în procesul de studiere
a textului artistic liric. În cele ce urmează ne vom referi la câteva
dintre ele.
a) Ideea migratoare
Cu ajutorul acestei tehnici elevii descifrează mai uşor limbajul conotativ
al poeziei şi pot folosi resursele limbii pentru a se exprima cât
mai nuanţat, având ca element de comparare pentru modelul literar
propriul text. Procedeul mai poate fi folosit şi în cazul studierii poeziei
cu vers alb ori a diferitor figuri de stil.
Procedura de aplicare şi regulile jocului respectiv sunt următoarele:
a) sunt selectaţi din operă 4­5 termeni, de regulă, cei de bază
(ex.: ramuri, lac, stele, durere, gând din poezia Şi dacă de M. Eminescu);
b) se caută un predicat pentru ultimul cuvânt din acest şir de cuvinte
(ex.: gândul se înalţă);