timp fără patrie - Limba Romana

194
Valeriu Rusu (n. 1935), Franţa:
Limba Română
„Fiecare popor a dat umanităţii şiruri de creatori – în domeniul artei,
ştiinţei, literaturii, tehnicii etc. –, însă limba fiecărei etnii este creaţia
sa cea mai profundă, cea mai semnificativă, cea mai bogată şi cea mai
dăruită de harul frumosului şi al binelui.
Şi, ca români, nu vom pune niciodată suficientă lumină în această
constatare, căci puţine neamuri şi­au înfrăţit destinul lor precum noi,
primii ostaşi la fruntariile Latinităţii, orientaţi spre Orient, dar apărând,
prin jertfa noastră, Occidentul.”
1996
Lingvistul Valeriu Rusu (născut în comuna Mihăileanca, Hotin,
Basarabia), autor al unor studii monumentale despre Limba
Română, membru al Academiei de Ştiinţe din Aix­en­Provence
(Franţa).
Stanislav Semcinski (1931-2001), Ucraina:
„În primii ani după ocuparea Basarabiei, în Rusia era recunoscută
denumirea tradiţională a limbii literare de „limbă românească”. În 1816
la Chişinău a văzut lumina tiparului „O carte de rugăciuni”, apărută în
„româneşte”. În 1817 a fost editat în „româneşte” şi „Ceaslovul”. În sfârşit,
în 1827 la Sankt Petersburg iese de sub tipar „Gramatica rusească
şi românească” a lui Ştefan Margellă.”
1995
Serghei Kapiţa (n. 1930), Rusia:
„...Academicianul Piotrowski, un mare romanist şi un foarte bun
prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia lingvistică din Basarabia,
inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni
de circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele ei cel adevărat.
Dar ea este limba română şi n­ai ce­i face. Bovarismului politicienilor
de la Chişinău, care poate fi numit cu un cuvânt mult mai dur, numai
că nu­mi pot permite să cobor atât de jos, întreţinut, ba nu – generat
de o seamă de politicieni chiar de aici, de la Moscova, este o mostră
de ignoranţă agresivă. Eu nu cred că în condiţiile creşterii nivelului de
instruire şi ale democratizării opacitatea obscură a acestor grupări şovine
nu va fi dezamorsată definitiv. Lucrul acesta însă depinde de vorbitorii
acestei limbi, în primul rând de intelectualii de la voi, care trebuie