You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Pro didactica 113<br />
gust 1875, găsim următoarea<br />
referinţă a lui Mihai Eminescu<br />
cu privire la calităţile manualului<br />
nominalizat: „Metoda nouă<br />
de scriere şi citire a avut succes<br />
prin meritele sale intrinsece<br />
(şi nicidecum prin o altă stăruinţă)<br />
şi ar fi o rea răsplătire<br />
pentru compunuitorii ei, dacă<br />
deodată, în mod brusc şi <strong>fără</strong><br />
oarecare tranziune, sar înceta<br />
întrebuinţarea ei şi sar recomanda<br />
o altă numai pentru<br />
căi tipărită poate în tipografia<br />
statului”.<br />
Oricât sar fi străduit Mihai<br />
Eminescu să fie la înălţime<br />
în nouai funcţie, autorităţile<br />
dădeau semne de nemulţumire.<br />
Furtuna împotriva lui se<br />
dezlănţui în primăvara anului<br />
1876, când Ministerul învăţământului<br />
şi cultelor îi impută<br />
neinspectarea şcolilor judeţului<br />
Iaşi între 1531 martie.<br />
Indignat, Mihai Eminescu le<br />
răspunde superiorilor săi cu<br />
un raportpamflet, care a avut<br />
consecinţe grave pentru ei.<br />
Primul a demisionat susţinătorul<br />
său Titu Maiorescu. Apoi<br />
căzu guvernul lui Lascăr Caterzi.<br />
Ministru al învăţământului<br />
şi cultelor deveni Gheorghe<br />
Chiţu. Acesta, asmuţit<br />
din culise de Andrei Vizanti, îl<br />
concediază pe revizorul şcolar<br />
Mihai Eminescu. Vestea spori<br />
ura poetului contra liberalilor,<br />
privândul de bucata de pâine.<br />
„Canalia liberală a nimicit ideile<br />
ce mi le făurisem despre viaţă!<br />
Rămas <strong>fără</strong> o poziţie materială<br />
asigurată şi purtând lovitura<br />
morală ca o rană, care nu se<br />
mai poate vindeca, voi fi nevoit<br />
să reiau toiagul pribegiei, neavând<br />
nici un scop, nici un ideal.<br />
Credemă – i se destăinuia<br />
Veronicăi Micle – de azi sunt<br />
un om pierdut pentru societate.<br />
O singură fericire ar renaşte în<br />
sufletul meu, dacă aş putea să<br />
ascund nedreptatea”.<br />
Rămas pe drumuri, <strong>fără</strong><br />
surse de existenţă, un <strong>timp</strong><br />
e adăpostit de Ion Creangă,<br />
care a împărţit cu el căldura<br />
sufletească şi sărăcia bojdeucii<br />
sale. Apoi se angajează ca<br />
redactor la Curierul de Iaşi, pe<br />
urmă la Timpul, la Bucureşti.<br />
Despărţinduse de şcoală şi de<br />
funcţia de revizor şcolar, marele<br />
poet nu încetează să abordeze<br />
probleme pedagogice.<br />
În articolul Clubul studenţilor<br />
din 14 ianuarie 1877, publicat<br />
în Curierul de Iaşi, revine din<br />
nou la unele probleme acute<br />
de pedagogie generală, psihologie<br />
pedagogică şi metodica<br />
predării disciplinelor şcolare.<br />
În paginile aceluiaşi cotidian<br />
va publica ulterior materialele:<br />
Conservatorul din Iaşi, Pansi-