24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Analize şi interpretări 23<br />

Printr­o ingenioasă suită de personificări<br />

şi interogaţii, poeta se<br />

întreabă retoric, în poezia cu titlul<br />

omonim: „Oare cum or fi florile /<br />

Când nu se uită nimeni la ele / Şi<br />

se desbracă pe furiş / Până la piele?<br />

/ Cum or fi arătând romaniţele<br />

/ Când îşi dau jos rochiţele [...] /<br />

Cum or fi oare slânjeneii / Când îşi<br />

leapădă cămăşuţele şi ciorăpeii<br />

[...] / Şi cum pot să fie crăiţele /<br />

Când îşi desleagă fustiţele [...] /<br />

Şi cârciumăresele cum or fi / Fără<br />

catrinţele lor roşii şi portocalii, [...] /<br />

Şi mai ales trandafirii cum arată,<br />

oare, / Fără costumele lor atât de<br />

elegante, / Încât parcă sunt croite<br />

pentru o serbare / La care prinţii<br />

se maschează­n plante?”.<br />

Dintr­o anumită perspectivă,<br />

se poate spune că Ana Blandiana<br />

a dorit să arate copiilor „intimitatea”<br />

florilor, faţa ascunsă a acestora,<br />

însă amintita privire prin „gaura<br />

cheii din uşă” nu este decât un mijloc<br />

de incitare, pentru că procedeul<br />

acesta ingenios îi înlesneşte poetei<br />

descrierea colorată a primenelii<br />

florilor, adică tocmai frumuseţea<br />

multicoloră a acestora, arătând<br />

oamenilor faţa lor de perpetuă<br />

sărbătoare, aceea pe care copiii o<br />

cunosc, privindu­le în grădină sau<br />

în altă parte. Personificându­le<br />

şi „dezbrăcându­le” de hăinuţele<br />

obişnuite, redate prin folosirea<br />

cu tact a diminutivelor, florile au<br />

devenit astfel familiare, apropiate<br />

micilor cititori, care învaţă acum<br />

să le deosebească şi să le admire<br />

frumuseţea.<br />

Natura oferă alte şi alte surse<br />

de inspiraţie poetică, toate menite<br />

să­i instruiască şi în acelaşi <strong>timp</strong><br />

să­i sensibilizeze pe cititori în faţa<br />

spectacolului vieţii. În general,<br />

„grădina” lirică a scriitoarei este<br />

foarte bogată şi variată, un adevărat<br />

„Paradis” al florilor şi legumelor.<br />

Copiii sunt chemaţi, prin joc imaginativ,<br />

să observe şi să privească<br />

modul cum răsar, cum cresc,<br />

ce culoare şi ce gust ori miros au<br />

violetele şi prunele, căpşunele şi<br />

morcovii, strugurii şi castraveţii,<br />

pepenii şi pătrunjeii etc.<br />

Versul curgător, limba armonioasă,<br />

umorul cu funcţie uşor<br />

moralizatoare, <strong>fără</strong> a aluneca<br />

într­un didacticism desuet, fac din<br />

versurile Anei Blandiana adevărate<br />

giuvaiere, şlefuite cu migală<br />

şi răbdare.<br />

NOTE<br />

1 Vezi Natura în poezia românească,<br />

antologie şi prefaţă de Georgeta<br />

Antonescu, Bucureşti, Editura Humanitas,<br />

1996, p. 48.<br />

2 Poeziile din opera lui Dimitrie<br />

Anghel au fost extrase din volumul Poezii<br />

şi proză, Bucureşti, ESPLA, 1957.<br />

3 G. Călinescu, Istoria literaturii<br />

române de la origini până în prezent,<br />

editia a II­a, Bucureşti, Editura Minerva,<br />

1982, p. 860.<br />

4 Vezi „Prefaţa” lui Constantin<br />

Ciopraga la vol. Poezii (1928-1963) de<br />

Otilia Cazimir, ed. cit., p. XXIX.<br />

5 Ana Blandiana, Întâmplări din<br />

grădina mea, Bucureşti, Editura Ion<br />

Creangă, 1960.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!