You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
200<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
1859 – 4300 loc., 1897 – 7077 loc., 1904 – 7738 loc., 1923 – 12000<br />
loc., 1930 – 11370 loc., 1940 – 11800 loc., 1979 – 33100 loc., 1989 –<br />
43000 loc., 2000 – 45500 loc., 2004 – 42510 loc.<br />
În toate <strong>timp</strong>urile, majoritatea populaţiei din această zonă o alcătuiau<br />
românii. La recensământul din 1817 în localităţile din ţinutul<br />
Greceni locuiau circa 2039 de familii sau 10195 locuitori (ţărani, mazili,<br />
ruptaşi, preoţi, diaconi ş.a.), dintre care 75 la sută, ca în întreaga<br />
Basarabie, erau români moldoveni (Ciobanu, Basarabia, p. 69). După<br />
aproximativ 100 de ani numărul populaţiei sa dublat, dar nu numai pe<br />
seama sporului natural, ci şi ca rezultat al populării teritoriului cu bejenari<br />
suddunăreni, colonişti germani şi ţărani ruşi şi ucraineni aduşi din<br />
alte regiuni şi gubernii.<br />
Recensământul din 1930 prezintă următoarea situaţie demografică<br />
şi etnografică a judeţului Cahul: 196693 locuitori, dintre care 100714<br />
români, 35299 găgăuzi, 28565 bulgari, 14740 ruşi, 8644 germani, 4434<br />
evrei, 1466 ţigani, 619 ruteni (ucraineni), 503 greci, 247 cehi, 100 polonezi,<br />
37 turci, 36 armeni, 21 unguri, 9 sârbocroaţi, 1259 de alte naţionalităţi<br />
şi de naţionalităţi neindentificate (R1930, p. 100101).<br />
După datele recensământului din 1989, raionul avea o populaţie de<br />
90082 de locuitori, dintre care 60006 români, 9379 ucraineni, 11034 ruşi,<br />
1747 găgăuzi, 6058 bulgari şi 1858 persoane de altă naţionalitate. La acelaşi<br />
recensământ oraşul Cahul, cu un număr de 42904 locuitori, avea următoarea<br />
structură etnică: 21086 români, 6728 ucraineni, 9794 ruşi, 1245<br />
găgăuzi, 2572 bulgari şi 1479 persoane de altă etnie (DSM, I, p. 144).<br />
Economia. Condiţiile geografice şi naturale au favorizat în spaţiul<br />
danubianonordpontic dezvoltarea unei economii multilaterale. Din<br />
cele mai vechi <strong>timp</strong>uri populaţia băştinaşă practica cele mai diverse<br />
ocupaţii: lucrarea pământului, creşterea vitelor, vânătoarea, pescuitul.<br />
În scopuri agricole erau utilizate mai cu seamă terenurile din preajma<br />
râurilor şi lacurilor, acestea servindule oamenilor la irigaţii, morărit,<br />
transport, în gospodăriile casnice. Defrişarea pădurilor, prin utilizarea<br />
poienilor şi rariştilor, au sporit în permanenţă suprafeţele destinate culturilor<br />
agricole. Se cultivau cereale (grâu, secară, porumb, orz, ovăz),<br />
legume, pomi fructiferi, viţă de vie.<br />
A g r i c u l t u r a . Câmpiile întinse, şesurile râurilor constituiau condiţii<br />
pentru creşterea vitelor şi păşunat. Pe la odăi şi câşle se creşteau<br />
vite cornute mari şi cai. Deosebit de dezvoltat era oieritul. Satele mari<br />
dispuneau de sute de mii de ovine şi caprine. Bugeacul lea servit mocanilor<br />
ardeleni drept loc de iernat cu numeroasele lor turme de oi.<br />
Produsele animaliere (carnea, brânza de oi, lâna, pieile) se colectau
Change language