timp fără patrie - Limba Romana

198
Limba Română
8. Goteşti Petrache Cazimir, păharnic 61 268 1072
9. Slobozia Goteştii Petrache Cazimir, păharnic 8 23 92
10. Ţiganca Grigore Costache, spătar 16 45 180
11. Pelineii­Bulgari Neferi 38 150 600
12. Grecenii Neferi 68 170 680
13. Baurcii Neferi 33 150 600
Basarabia din primele decenii ale sec. al XIX­lea era divizată în
9 ţinuturi: Hotin, Soroca, Iaşi, Orhei, Hotărniceni, Tighina (Bender),
Codru, Greceni, Ismail. Fiecare cuprindea mai multe ocoale. Recensământul
din 1817 includea pentru ţinutul Greceni două ocoale (Prut
şi Cahul) şi un număr de 39 de sate, dintre care mai multe neatestate
anterior: Roşu, Ciobalaccia (de Larga), Tartaul (de Larga), Burlacu,
Aluatu, Acbota (Albota), Hagichioi, Baimaclia, Borceag, Ciucur Meşe,
Tatar­Baurci (Tătăreşti), Căiet (Câietu), Luceşti ş.a.
Ţinuturile îşi trag originea din perioada formării statelor feudale,
când teritoriile lor se împărţeau în ţări, voievodate, ţinuturi. Din cuprinsul
Moldovei făcea parte Ţara de Sus, cu ţinuturile din partea de
nord­vest, şi Ţara de Jos, cu ţinuturile din partea de sud­est. Prin legea
din 1864, cunoscută ca legea domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
în Principatele Române se adoptă ca unităţi administrativ­teritoriale
judeţele, cu subunităţile lor numite plase. Acestea s­au păstrat şi în
perioada de dominaţie ţaristă în Basarabia, pentru care în limbajul autorităţilor
ruseşti se utilizau termenii uezd şi voloste.
Conform legii din 1864, judeţul Cahul, unul dintre cele trei judeţe
(Cahul, Bolgrad şi Ismail) retrocedate Principatului Moldova de către
Rusia, avea în componenţa sa trei plase: Coştangalia, Cotul Morii şi
Tigheci. Plasa Coştangalia cuprindea majoritatea satelor din actualul
raion Cahul: Andruşul de Jos, Andruşul de Sus, Badicul Moldovenesc,
Badicul Rusesc (Rumeanţev), Baurci­Moldoveni, Borceag, Burlacu,
Chioselia Mare, Chircani, Cotihana, Crihana (Veche), Găvănoasa (cu
Greceni), Gigâlboaia (azi Lopăţica), Hutulu, Larga, Luceşti, Manta,
Moscovei, Paicu, Pelinei (­Moldoveni şi ­Bulgari), Roşu, Taraclia de
Salcie, Tartaul de Salcie, Tatar­Baurci (Tătăreşti), Terteşti (Tretieşti),
Trifeşti, Vadul lui Isac, Zărneşti (Zârneşti) (T­1864, p.21). Comunele
Brânza, Câşliţa, Colibaşi, Giurgiuleşti, Hagi­Abdul (A.I. Cuza) şi Văleni
ţineau de jud. Bolgrad, plasa Cahul­Prut (T­1864, p.11).
În 1918 tradiţionala organizare administrativ­teritorială pe judeţe şi
plase a fost reluată. După anul 1945 teritoriul Basarabiei a fost divizat