Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
116<br />
folcloric. Nu sa cules, fiindcă în<br />
tot <strong>timp</strong>ul stăpânirii ruseşti pătura<br />
intelectualilor moldoveni, în mare<br />
parte înstrăinată, era lipsită de<br />
dragoste, interes sau curiozitate<br />
pentru viaţa moldovenilor ...” [1,<br />
p. 8]. El menţiona, în mod deosebit,<br />
amatorismul folcloriştilor<br />
de la începutul sec. al XXlea,<br />
precum şi absenţa din aria preocupărilor<br />
folclorice a unor specii<br />
foarte importante precum basmele,<br />
superstiţiile, actele magice,<br />
colindele etc. Or, tocmai acestea,<br />
mai mult decât cântecele şi povestirile,<br />
depozitează straturile<br />
arhaice mai autentice, sau izvoarele<br />
prime ale istoriei adevărate.<br />
În acest sens am putea aduce un<br />
exemplu din practica recentă a<br />
antropologilor preocupaţi de cercetarea<br />
mentalităţilor din statele<br />
esteuropene în perioada totalitară,<br />
mai exact spus, de pierderea<br />
memoriei în ţările aflate sub<br />
comunism. Aceştia, pentru a accede<br />
la datele adevărate cu privire<br />
la mentalul populaţiei din spaţiul<br />
exsovietic (şi exsocialist) şi<br />
considerând istoriile falsificate în<br />
statele esteuropene din a doua<br />
jumătate a secolului al XXlea inutile<br />
scopului pe care şil propun,<br />
recurg la abordarea problemelor<br />
din perspectivă antropologică, a<br />
structurii mentalului, a reprezentărilor<br />
colective ce se desprind din<br />
obiceiuri, eresuri. Acelaşi adevăr<br />
îl reţinem şi din studiile şi cercetările<br />
lui Eugen Coşeriu: în înregistrările<br />
exacte efectuate după<br />
criterii ştiinţifice poate fi găsită<br />
întreaga înţelepciune a limbii şi a<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
unui popor. Eugen Coşeriu considera<br />
că întrun cuvânt poate fi<br />
citită ca întro oglindă istoria unui<br />
popor. Sensul în care proceda<br />
Petre Ştefănucă, folcloristul, etnologul<br />
şi profesorul este similar.<br />
Anume de aici vine şi stringenta<br />
sa actualitate.<br />
Lui ia fost dat să facă parte<br />
din şcoala sociologică românească<br />
întemeiată de Dimitrie Gusti,<br />
care punea accentul pe cercetarea<br />
etnofolclorică monografică a<br />
diverselor localităţi. Amintim că<br />
din aceeaşi şcoală a făcut parte<br />
şi Ernest Bernea (a.n. 1905,<br />
Focşani – a.m. 1990, Bucureşti.<br />
E înmormântat la cimitirul Cernica),<br />
renumit sociolog şi etnograf<br />
român, care a avut parte de un<br />
destin vitreg, cunoscând închisorile<br />
şi privaţiunile de libertate<br />
în mai multe rânduri în perioada<br />
regimului comunist din România.<br />
Însă a avut parte de o viaţă lungă<br />
(a trăit 85 de ani) şi, în ciuda<br />
tuturor represaliilor, a reuşit să<br />
finalizeze mai multe lucrări de<br />
o importanţă primordială pentru<br />
cultura, etnologia şi antropologia<br />
românească. Între acestea<br />
se află volumele Timpul la ţăranul<br />
român (1941). [Amintim că<br />
Ernest Bernea, făcând parte din<br />
echipa lui Dimitrie Gusti care a<br />
realizat cercetări de teren în satul<br />
basarabean Cornova, a publicat<br />
Contribuţii la problema calendarului<br />
în satul Cornova (1932)<br />
şi Botezul în satul Cornova<br />
(1934)]. A mai publicat: Civilizaţia<br />
română sătească (1944),<br />
Maramureşul, ţară româneas-
Change language