timp fără patrie - Limba Romana

174
Limba Română
gariei, el însuşi coborâtor din viţă de domnitori valahi. A cunoscut, între
alte limbi, şi româna.
Anton Verancsics (1504-1573), Italia:
„Transilvania, Ţara Românească şi Moldova se deosebesc
numai prin întreită împărţire, dar locuitorii acestora se numesc români...
Poporul care locuieşte aceste pământuri în vremea noastră
este acela al valahilor, care îşi trag originea de la romani... şi când
întreabă ei pe cineva dacă ştie să vorbească pe limba valahă, ei
spun: „Oare ştii româneşte?”... ...Limba e aceeaşi pentru amândouă
popoarele (din Moldova şi Muntenia – n.n.) ca şi credinţa creştină
de rit ortodox.”
1549
Anton Verancsics (Verantio), umanist cu studii la Viena şi Cracovia,
în lucrarea intitulată Descrierea Transilvaniei, Moldovei şi Ţării
Româneşti face o prezentare a celor trei ţări­surori vorbind despre numele
românilor, limba şi unitatea lor. Descrie râurile principale (Nistru,
Prut, Olt, Mureş), cetăţile, îmbrăcămintea, tradiţiile şi firea românilor
din cele trei ţări.
Alessandro Guagnini (1535 sau 1538-1614), Italia:
„Acest popor al valahilor se numeşte român şi ei spun că îşi trag
obârşia de la exilaţii alungaţi de romani din Italia. Limba lor este o
corcitură a limbii latine şi a celei italiene, astfel încât un italian înţelege
uşor pe un român.”
1563
(În Călători străini despre ţările române, vol. II, Bucureşti, 1970,
pag. 299­300.)
Italianul Alessandro Guagnini din Verona a fost ostaş mercenar în
oastea lui Despot­Vodă, ajutându­l pe acesta să ocupe tronul Moldovei
în 1562.
Giulio Ruggiero (sec. XVI), Italia:
„Eu cred că ei se numesc valahi pentru că acesta este numele
comun în Polonia pentru toţi italienii, de la care îşi au originea, pentru
că ţin încă în mare parte limba latină, care este desigur alterată, dar nu
prea mult deosebită de italiana noastră.”
1568