24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

24<br />

OTILIA CAZIMIR<br />

ŞI UNIVERSUL<br />

COPILĂRIEI<br />

Despre poezia Otiliei Cazimir<br />

(1894­1967) găsim, într­un<br />

portret făcut de Hristu Cândroveanu,<br />

o remarcă perfectă:<br />

„Imaginea universului copilăriei<br />

în scrisul delicatei poete ieşene...<br />

este cea a unui Gulliver<br />

în Ţara piticilor din propria sa<br />

perspectivă de om matur, sau<br />

a aceluiaşi erou al lui Jonathan<br />

Swift în Ţara uriaşilor – din unghiul<br />

copilului de odinioară care<br />

a fost scriitoarea...”.<br />

Otilia Cazimir, cu numele ei<br />

adevărat Alexandrina Gavrilescu,<br />

s­a născut la 12 februarie 1894,<br />

la Cotul Vameşului, Roman. A<br />

debutat cu volumul Lumini şi<br />

umbre în 1923, după care urmează<br />

Fluturi de noapte, Licurici<br />

– volume în care poeziile<br />

sunt pătrunse de sensibilitatea<br />

specific feminină ca sentiment şi<br />

expresie. Chiar în primele sale<br />

poezii, se remarcă supremaţia<br />

reflectării faptului asupra efuziunilor<br />

lirice, creaţia poetei ţinând<br />

de un anumit realism psihologic.<br />

„Sentimentul liric din versurile<br />

sale – apreciază G. Ibrăileanu –<br />

rezultă din analiza sensibilităţii,<br />

ori, mai adesea, din fapte care<br />

<strong>Limba</strong> Română<br />

redau sentimentul” 1 . Psihologismul<br />

obiectivat este unul dintre<br />

metodele acelei comprimări a<br />

romantismului numită neoclasicism.<br />

În poezia descriptivă, faptele<br />

sunt puse pe un portativ al<br />

„sufletului”. „Descripţia e în funcţie<br />

de fapte interne – subliniază<br />

G. Ibrăileanu, mentorul literar al<br />

poetei – este cu ocazia unor fapte<br />

interioare (dar nu expresia sufletului,<br />

nu un „etat d’âme”, căci Otilia<br />

Cazimir nu este nici romantică,<br />

nici simbolistă)” 2 . În consecinţă,<br />

transfigurarea realităţii devine<br />

senzorială, nu afectivă şi antropomorfică.<br />

Scurtimea neobişnuită a<br />

poeziei provine din disocierea<br />

stărilor interne şi externe şi rezultă<br />

din selectarea culminativului<br />

emotiv. Ni se dă, cu alte<br />

cuvinte, într­un spaţiu minim,<br />

un maximum de conţinut. Otilia<br />

Cazimir izbuteşte să suprapună<br />

exact arta poeziei, <strong>fără</strong> a lăsa<br />

vreo „defecţiune” pe unde să<br />

se difuzeze sensibilitatea. Senzaţiile,<br />

sentimentele, ideile sunt<br />

material pentru artă şi nu spovedanie<br />

sau motiv de sociabilitate<br />

cu cititorul. Prin artă, însă, sentimentul<br />

este comprimat cu atât<br />

mai puternic. Zbaterea sufletului<br />

se simte dincolo de forma clasică,<br />

sub aparenţa ei de cristal.<br />

Volumele acestei autoare<br />

„poporaniste” (Lumini şi umbre,<br />

1932; Fluturi de noapte, 1926;

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!