timp fără patrie - Limba Romana

132
MUZEU
La muzeu
trecutul iese
din tavan, din pereţi, din ferestre.
Miroase a războaie şi­a jertfe,
gloria e alături.
Participi
la evenimente concrete,
din vremurile înscrise­n pietre.
Respiri îndelung
aerul clasic al patriei
şi te ridici
la înălţimi
nebănuite.
SAT ARHAIC
Copilăria mea a rămas într­un sat,
iubit de dealuri şi de copaci,
de poame dulci şi de fluturi,
şi de cerul care surâde.
E locul drag, de mii de ani,
bucuria mea acolo zburda.
NOI, VOI
Noi suntem acei care am fost,
chezăşie­i
durerea, tristeţea, cenuşa din ochi;
straie, bibelouri şi cărţi,
rămase printre singurătăţi.
Vorbesc nişte vise pierdute,
nişte patimi tăcute.
Trecutul se uită spre noi
ca un câine bătrân.
Noi suntem acei care am fost.
Voi sunteţi acei care veţi fi.
Limba Română