You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Toponimie şi istorie 199<br />
în raioane. În 1998 sa revenit la judeţe, dar numai până în 2003, când<br />
sa trecut din nou la organizarea administrativteritorială pe raioane.<br />
Populaţia. Poziţia geografică şi condiţiile naturale favorabile, cu<br />
pământuri cultivabile şi păşuni mănoase, cu râuri, lacuri şi bălţi bogate<br />
în peşte, cu crânguri şi păduri nu prea întinse, au asigurat în această<br />
zonă o viaţă sedentară şi activitate umană variată din cele mai vechi<br />
<strong>timp</strong>uri.<br />
Getodacii carpi au populat aceste meleaguri, leau apărat şi au<br />
făcut ca neamul lor să rămână în istorie până în era noastră. Alături<br />
de ei, în vestitele colonii, au locuit grecii antici, apoi, în oraşele şi castrele<br />
nordpontice şi dunărene, sau aşezat legiunile romane, cu mulţimea<br />
de administratori, negustori, meseriaşi. Şi băştinaşii, şi cei veniţi<br />
de peste mări şi ţări au convieţuit <strong>timp</strong> îndelungat, întreţinând strânse<br />
legături comerciale, economice şi culturale. Drept dovadă sunt documentele<br />
vremii şi vestigiile arheologice.<br />
Triburile nomade, care sau revărsat dinspre est, nu sau reţinut<br />
prea mult prin aceste locuri, urmânduşi calea lor mai departe, spre<br />
apus. Doar cumanii, în sec. al XIlea, întrun număr redus, au rămas<br />
aici, prin locurile de stepă, asimilaţi ulterior de băştinaşi. Ceilalţi, în<br />
marea lor majoritate, sau strecurat prin Câmpia Dunării şi au ajuns<br />
până în Balcani şi în Câmpia Panoniei, unde au avut acelaşi destin.<br />
De pe urma cumanilor, în spaţiul prutonistrean neau rămas numele<br />
unor râuri şi lacuri: Cahul, Ialpug, Covurlui, Călmăţui, Ciuhur, Ciuluc<br />
ş.a. Acestea ni sau transmis peste veacuri prin generaţiile străbunilor<br />
noştri români, prezenţi ca populaţie autohtonă permanentă în toate<br />
<strong>timp</strong>urile de după romanizarea getodacilor.<br />
Numele de localităţi cu aspect turanic − Baimaclia, Baurci, Ciobalaccia,<br />
Tartaul, Taraclia ş.a. − sunt de dată mai recentă şi aparţin ca<br />
formaţiuni onimice tătarilor nohaici. Aceştia, năvălind de peste Nistru,<br />
au populat stepele Bugeacului <strong>timp</strong> de aproape trei secole (XVIXVIII).<br />
Dar şi în <strong>timp</strong>ul dominaţiei turcotătare populaţia băştinaşă a rezistat<br />
presiunilor şi oprimării străine, menţinânduse în istorie.<br />
După 1812, printrun ukaz ţarist, pământurile libere au fost date<br />
spre locuire bejenarilor suddunăreni (bulgari, găgăuzi) şi coloniştilor<br />
germani, precum şi ţăranilor ruşi şi ucraineni aduşi din guberniile Rusiei.<br />
De pe atunci îşi trag originea multe sate cu populaţie alogenă.<br />
Dispunem de informaţii incomplete şi imprecise asupra populaţiei<br />
localităţilor fostului judeţ Cahul. Pentru satul Frumoasa, ulterior oraşul<br />
Cahul, datele informative se reduc la următoarele: 1771 − 95 gospodării,<br />
1774 – 115 gospodării, 1819 – 1500 locuitori, 1845 – 3070 loc.,