timp fără patrie - Limba Romana

Româna pentru alolingvi 209
X. Un kilogram de cartofi, vă rog!
Cumpărătorul: – Aveţi cartofi?
Vânzătorul: – Da, iată cartofii.
Cumpărătorul: – Sunt vechi?
Vânzătorul: – Nu, cartofii sunt noi.
Cumpărătorul: – Daţi­mi nişte cartofi, vă rog.
Vânzătorul: – Câţi?
Cumpărătorul: – Un kilogram.
Vânzătorul: – Luaţi cartofii, domnule.
Cumpărătorul: – Daţi­mi, vă rog, alt cartof.
Vânzătorul: – De ce?
Cumpărătorul: – Cartoful acesta e rău.
Vânzătorul: – Ba e bun, domnule.
Cumpărătorul: – Daţi­mi totuşi altul. Cât plătesc?
Vânzătorul: – Trei lei şi treizeci de bani.
Cumpărătorul: – Poftiţi patru lei.
Vânzătorul: – Daţi­mi, vă rog, alţi lei.
Cumpărătorul: – De ce?
Vânzătorul: – Pentru că leii aceştia sunt rupţi.
...................................................................................................
XI. Nişte castraveţi, vă rog!
Cumpărătorul: – Aveţi castraveţi?
Vânzătorul: – Da, iată castraveţii.
Cumpărătorul: – Sunt proaspeţi?
Vânzătorul: – Da, castraveţii sunt proaspeţi.
Cumpărătorul: – Daţi­mi nişte castraveţi, vă rog.
Vânzătorul: – Câţi?
Cumpărătorul: – Şase castraveţi. Cât costă?
Vânzătorul: – Castraveţii costă doisprezece lei.
Cumpărătorul: – Mai daţi­mi unul, vă rog.
Vânzătorul: – Poftiţi.
Cumpărătorul: – Daţi­mi, vă rog, alt castravete.
Vânzătorul: – De ce?
Cumpărătorul: – Castravetele acesta e veşted.
Vânzătorul: – Ba e proaspăt, domnule.
Cumpărătorul: – Daţi­mi totuşi altul. Cât plătesc?
Vânzătorul: – Paisprezece lei.
Cumpărătorul: – Poftiţi paisprezece lei.
Vânzătorul: – Daţi­mi, vă rog, alţi lei.
Cumpărătorul: – De ce?
Vânzătorul: – Pentru că leii aceştia sunt rupţi.
Cumpărătorul: – Ba nu e rupt nici un leu, domnule.
Vânzătorul: – Ba da, leul acesta e rupt.
...................................................................................................