Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
226<br />
Nina ZGARDAN<br />
DE LA LATINITATE<br />
LA ROMÂNITATE<br />
Studiul Fondul latin şi flexiunea<br />
nominală în limba română<br />
(Editura Universitas XXI,<br />
Iaşi, 2006) porneşte, după cum<br />
afirmă autoarea Doina Butiurcă<br />
în Cuvânt înainte, de la premisa<br />
lui E. Coşeriu că o „stare de limbă”<br />
este reconstituirea altei „stări<br />
de limbă” şi nu un moment <strong>fără</strong><br />
cauzalitate. Autoarea consideră<br />
că suma „stărilor de limbă” anterioare,<br />
a etapelor diacronice constituie<br />
„starea de limbă” actuală,<br />
care este „treapta necesară între<br />
istoricul limbii şi vorbitorul preocupat<br />
de formarea competenţelor”.<br />
Pentru reconstituirea „stării<br />
de limbă” anterioare limbilor romanice<br />
şi, în mod special, a limbii<br />
române D. Butiurcă foloseşte<br />
metoda comparativistorică.<br />
Lucrarea pe care o prezentăm<br />
conţine trei capitole bine<br />
structurate. În primul capitol,<br />
Fondul latin, autoarea analizează<br />
diferenţele dintre latina clasică şi<br />
latina populară. Latina populară,<br />
vorbită pe întreg teritoriul Imperiului<br />
Roman, a favorizat apariţia<br />
diferenţelor care au dus, în cele<br />
din urmă, la distanţarea ei de va-<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
rianta clasică. Generalizarea tendinţelor<br />
inovatoare a impulsionat<br />
procesul de formare a limbilor<br />
romanice. Însă înainte de a vorbi<br />
despre modificările survenite în<br />
latina populară, autoarea stăruie<br />
asupra modificărilor produse în<br />
latina clasică în raport cu fondul<br />
indoeuropean – „stare de limbă”<br />
anterioară.<br />
Nucleul lexical al limbii latine<br />
constă, în mare parte, din cuvinte<br />
monosilabice lipsite de valoare<br />
stilistică, provenite din indoeuropeana<br />
comună. Autoarea consideră<br />
că anume prin aceasta se<br />
explică tendinţa latinei clasice „de<br />
a elimina substantivele defective<br />
sau de a le înlocui cu forme purtătoare<br />
de valori stilistice” (p. 22).<br />
Înnoirea lexicului latinei clasice<br />
sa produs prin substituirea elementelor<br />
de substrat cu împrumuturi<br />
oscoumbrice, etrusce,<br />
mediteraniene şi greceşti, acestea<br />
din urmă fiind cele mai numeroase,<br />
deoarece răspândirea<br />
lor a fost stimulată de extinderea<br />
creştinismului pe întreg teritoriul<br />
Imperiului Roman. D. Butiurcă<br />
demonstrează că evoluţia fondului<br />
lexical latin se datorează şi<br />
unor procedee de formare a cuvintelor<br />
– calcul semantic, derivarea<br />
şi compunerea – importante<br />
şi pentru dezvoltarea limbilor romanice.<br />
Calcul lingvistic era folosit<br />
cu preponderenţă la formarea<br />
lexicului terminologic. Cele mai<br />
reprezentative sufixe erau cele
Change language