24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

112<br />

cadrele didactice, comportamentul<br />

lipsit de răspundere al<br />

prefecţilor şi primarilor faţă de<br />

grijile şcolii, alimentarea insuficientă<br />

a elevilor. Toate aceste<br />

circumstanţe îl silesc pe Mihai<br />

Eminescu să creadă că populaţia<br />

rurală a judeţului Vaslui<br />

considera la acea oră şcoala<br />

ca ceva secundar, inutil. Vizitând<br />

şcolile din comunele Şipotele,<br />

Bahlui, Erbiceni, Totoieşti şi<br />

alte localităţi, se convinsese că<br />

majoritatea sunt închise până<br />

la 6 luni pe an din cauza lipsei<br />

de lemne, pedagogii adesea<br />

se îmbolnăveau, n­avea cine­i<br />

suplini. Autorităţile comunelor<br />

sus­numite au mers cu abuzurile<br />

prea departe: în localul<br />

şcolii din Bahlui, notarul ocupase<br />

mai multe săli de clasă,<br />

transformându­le în locuinţă<br />

proprie, altele deveniră cămară<br />

şi depozit pentru nutreţ.<br />

O impresie plăcută au<br />

produs asupra lui Mihai Eminescu<br />

elevii din Totoieşti, prin<br />

felul lor de fi, prin aspectul exterior,<br />

i­a plăcut curăţenia din<br />

sălile de clasă. Răspunsurile<br />

elevilor însă erau palide, <strong>fără</strong><br />

nerv şi culoare. Se vedea că<br />

materia programei copiii o memorizează<br />

<strong>fără</strong> să o priceapă<br />

bine. În toate şcolile pe care le<br />

inspecta, Eminescu recomanda<br />

pedagogilor să utilizeze pe<br />

<strong>Limba</strong> Română<br />

scară largă manualele lui Ion<br />

Creangă.<br />

Într­un raport, adresat Ministerului<br />

învăţământului şi cultelor,<br />

în care analiza valoarea<br />

practică a comunicărilor prezentate<br />

la conferinţele învăţătorilor<br />

din ajunul anului şcolar,<br />

Mihai Eminescu îl remarcă pe<br />

„domnul Ion Creangă, învăţător<br />

la şcoala de băieţi nr. 2 din<br />

Păcurari”, care s­a referit „asupra<br />

metodului de a învăţa pe<br />

copii citirea şi scrierea (metodul<br />

legografic)”.<br />

Nu dispunem de date care<br />

ar confirma că Mihai Eminescu<br />

ar fi asistat la orele lui Ion<br />

Creangă, însă opiniile revizorului<br />

şcolar, elogiile la adresa<br />

ilustrului pedagog ieşean, deducţiile<br />

la care ajunge ne fac<br />

să conchidem că toate acestea<br />

au fost fapte concrete.<br />

Întâlnirea celor doi mari<br />

scriitori a avut loc la 1 octombrie<br />

1875, când revista Convorbiri<br />

literare găzduia povestea<br />

crengiană Soacra cu trei<br />

nurori. Ion Creangă a ajuns la<br />

„Junimea”, <strong>fără</strong> doar şi poate,<br />

fiind adus de Mihai Eminescu.<br />

Poetul intervine pe lângă Ministerul<br />

învăţământului şi cultelor<br />

ca manualul Metoda nouă<br />

să devină o carte obligatorie<br />

pentru şcoala primară. Într­un<br />

manuscris, datat cu luna au-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!