24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Aniversări 117<br />

că (1943); Poezii populare în<br />

lumina etnografiei (1976); Cadre<br />

ale gândirii populare româneşti<br />

(1985). Volume apărute<br />

postum: Cel care urcă muntele<br />

(1996); Crist şi condiţia umană<br />

(1996); Treptele luminii (1997);<br />

Spaţiu, <strong>timp</strong> şi cauzalitate la<br />

poporul român (1997).<br />

S­ar părea că despre probleme<br />

cum sunt cele ale spaţiului,<br />

<strong>timp</strong>ului şi cauzalităţii s­ar<br />

putea afla mai multe prin intermediul<br />

unor surse cu caracter livresc,<br />

cum sunt operele literare.<br />

Însă autorul volumului consacrat<br />

problemelor <strong>timp</strong>ului, spaţiului şi<br />

cauzalităţii, de care în mod obişnuit<br />

s­au ocupat ştiinţe precum<br />

matematica, fizica, filozofia, explică<br />

de ce anume cercetarea de<br />

teren este binevenită. Răspunsul<br />

său este următorul: „Pentru că terenul<br />

este acela care ne pune la<br />

dispoziţie, în primul rând, un material<br />

autentic, în al doilea rând,<br />

ne ridică probleme ce trebuie tratate<br />

şi creează condiţiile pe care<br />

numai faptul concret, în forma şi<br />

funcţiunea lui reală, cercetat pe<br />

viu, o poate aduce”. Mergând pe<br />

această cale, Ernest Bernea va<br />

urmări scopul de a descifra un<br />

mod specific de a gândi, expresia<br />

unei mentalităţi.<br />

Şi basarabeanul nostru Petre<br />

Ştefănucă a fixat în culegerile<br />

sale de folclor formele şi procesul<br />

de gândire al omului din vechiul<br />

sat. Însă el a trăit mult mai<br />

puţin, căci nu a rezistat fizic încercărilor<br />

prin care a trecut în gulagul<br />

stalinist, stingându­se din<br />

viaţă în 1942, la vârsta de numai<br />

36 de ani, într­o colonie pentru<br />

deţinuţi politici din R. A. Tătară,<br />

principalele sale lucrări publicate<br />

fiind: Folclor din judeţul Lăpuşna<br />

(1933), Cercetări folclorice<br />

din Valea Nistrului de jos<br />

(1937), Literatura poporală a<br />

satului Iurceni (51 pag., 1937);<br />

Contribuţii la bibliografia studiilor<br />

şi cercetărilor de folclor<br />

privitoare la Românii din Basarabia<br />

şi popoarele conlocuitoare<br />

– publicate în periodicele<br />

ruseşti (1937); Două variante<br />

basarabene la basmul „Harap<br />

alb” al lui I. Creangă (1937),<br />

<strong>Limba</strong> română în Republica<br />

Moldovenească (1938). Petre<br />

Ştefănucă nu a avut la dispoziţie<br />

<strong>timp</strong>ul necesar pentru a descifra<br />

sensurile până la capăt şi pentru<br />

a da contur unor consideraţii teoretice<br />

mai ample pe baza materialului<br />

concret, pe care l­a colectat<br />

cu multă pasiune şi pricepere.<br />

Observaţiile sale însă deosebit<br />

de elocvente şi dorinţa de a trezi<br />

interesul pentru comoara creaţiei<br />

orale, de a­l ridica pe omul de<br />

rând la înţelegerea sensurilor pe<br />

care le implică valorile folclorului<br />

sunt o dovadă clară a ceea ce ar<br />

fi putut realiza dacă rămânea în<br />

viaţă. El nu a avut <strong>timp</strong>ul necesar<br />

pentru a contura, eventual,<br />

cadrul gândirii tradiţionale, însă<br />

cercetările sale de teren se înscriu<br />

în orizontul lărgit pe care<br />

Ernest Bernea l­a deschis înţelegerii<br />

unui întreg corp de date ale<br />

culturii populare româneşti din<br />

care face parte şi cea din spaţiul

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!