timp fără patrie - Limba Romana

Adevărul despre noi 181
Aleksandr Puşkin (1799-1837), Rusia:
„...generalul Rene propunea să fie atras de partea lui Petru I şi
Cantemir şi domnitorul Valahiei Brâncoveanu, deoarece «voievodul
valah fiind de una şi aceeaşi naţie şi religie cu gospodarul moldovean
nu va întârzia să se supună».”
1830
(În A. S. Puşkin, Polnoe sobranie socinenii, în 10 volume, M.­L.,
1949, vol. VIII, p. 427.)
Marele poet rus exilat în Basarabia în anii 1820­1823 cunoştea
Descrierea Moldovei de D. Cantemir. Influenţat de C. Stamati, s­a
interesat de istoria românilor. A. Liprandi spune că poetul chiar că intenţiona
să înveţe limba română.
Mihail Kogălniceanu (1817-1891):
„...Patria mea este toată acea întindere de loc unde... se vorbeşte
româneşte. Cu românii din Valahia... suntem fraţi şi de cruce, şi de
sânge, şi de limbă, şi de legi.”
1840
(Arhiva românească, Iaşi, aprilie 1840, p. 3.)
„Ţelul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o limbă şi
o literatură comună pentru toţi.”
1840
(Din programul revistei Dacia literară.) Marele cărturar, descendent
din basarabenii de pe Kogâlnic, este unul din ctitorii României
(prin unirea Munteniei şi Moldovei de la 1859).
Iacob Ghinculov (1800-1870):
„Limba română poate servi ca un nume comun al graiului valah şi
al celui moldovenesc.”
1840
(În manualul Начертание правилъ валахо-молдавской грамматики,
apărut în 1840 la Sankt Petersburg la tipografia Academiei de
Ştiinţe a Rusiei, cu aproape 20 de ani înaintea apariţiei României ca
stat, din unirea Valahiei şi a Moldovei, basarabeanul Iacob Ghinculov
(Hâncu) îi spune limbii comune vorbite de munteni şi moldoveni – română.)