You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
8<br />
„complex inconştient” ce diferenţiază<br />
culturile naţionale. Matricea<br />
stilistică, „prin care inconştientul<br />
administrează conştiinţa” 7 , individualizează<br />
metaforismul propriu<br />
fiecărei culturi, implicând limitarea<br />
şi generând, prin aceasta, suferinţă<br />
de ordin metafizic. Totodată,<br />
matricea stilistică determină şi<br />
valorile specifice inconfundabile,<br />
ce dau grandoare unei culturi.<br />
„...Mănunchi de categorii care se<br />
imprimă, din inconştient, tuturor<br />
creaţiilor umane, şi chiar şi vieţii,<br />
întrucât ea poate fi modelată prin<br />
spirit”, matricea stilistică, inalterabilă<br />
precum atomii, este şi sursă<br />
de tragism filozofic, relevând<br />
faptul că „frontul creator uman”,<br />
în raport cu „lumea” nu e simplu,<br />
cum crede Kant şi toţi cei care lau<br />
urmat, ci multiplu, sau cel puţin<br />
dublu, „lumea noastră” înfruptânduse<br />
„din spontaneitatea umană<br />
cu o intensitate exponenţială”.<br />
Matricea stilistică „se întipăreşte,<br />
cu efecte modelatoare, operelor<br />
de artă, concepţiilor metafizice,<br />
doctrinelor şi viziunilor ştiinţifice,<br />
concepţiilor etice şi sociale etc.” 8 ,<br />
asigurând originalitatea culturilor<br />
naţionale şi devenind bunul spiritual<br />
cel mai de preţ al omului şi al<br />
umanităţii.<br />
Iată câteva dintre coordonatele<br />
gândirii filozofice blagiene,<br />
elaborate de autorul Trilogiilor<br />
7 L. Blaga, Trilogia culturii, p. 107.<br />
8 Ibidem, p. 109.<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
pe parcursul a peste patru decenii<br />
de creaţie, de la primele încercări<br />
filozofice (1914) şi de la Pietre<br />
pentru templul meu (1919),<br />
unde apare pentru prima dată în<br />
creaţia sa ideea de stil al culturii şi<br />
până la Trilogiile „cosmogonică”<br />
şi „pragmatică”, rămase neterminate.<br />
Însă nu expunerea seacă a<br />
acestor coordonate, şi nici originalitatea<br />
lui L. Blaga în tratarea<br />
ideii de stil în cultură în contextul<br />
analizelor anterioare ale lui<br />
Friedrich Nietzsche, Alois Riegl,<br />
Leo Frobenius, Oswald Spengler<br />
sau Wilhelm Worringer ne interesează<br />
astăzi, ci raportarea, fie şi<br />
subiectivă, a acestor categorii la<br />
realităţile părţii estice a spaţiului<br />
mioritic – Basarabia, întro perioadă<br />
(19401991) în care conştiinţa<br />
a fost „abătută” întro direcţie<br />
care nu a mai corespuns „orientărilor<br />
inconştiente, consolidate<br />
întro matrice stilistică” 9 .<br />
Pentru evenimentele şi<br />
fenomenele ce au loc în acest<br />
spaţiu în ultimele două decenii<br />
sau aplicat diverse noţiuni,<br />
cea mai frecvent utilizată fiind<br />
Mişcarea de renaştere şi de eliberare<br />
naţională. Fireşte, elementele<br />
unei asemenea mişcări<br />
persistă, dar noţiunea are<br />
valenţe şi semnificaţii mult mai<br />
largi, pe care fenomenul de la<br />
noi nu le întruneşte. O condiţie<br />
esenţială a unei asemenea miş-<br />
9 Ibidem, p. 107108.
Change language