Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
118<br />
prutonistrean. Căci, după cum<br />
menţionează şi distinsul folclorist<br />
Tatiana Găluşcă, în cercetările<br />
sale Petre Ştefănucă „primea<br />
folclorul ca realitate în devenire,<br />
îl interesa tot – realitatea privită<br />
sub diverse unghiuri pentru a<br />
da o justă idee a fiinţei poporului<br />
nostru, o viziune largă care să<br />
integreze provincialul în naţional<br />
şi naţionalul în universal, Petre<br />
Ştefănucă fiind ispitit să afle toate<br />
determinările făpturii noastre<br />
naţionale şi să proiecteze totul în<br />
mare durată” [3, p. 35].<br />
Se spune că viitorul unei ţări<br />
se află în mâinile învăţătorilor.<br />
Lucrul acesta îl înţelegea perfect<br />
Petre Ştefănucă, el însuşi<br />
fiind profesor secundar la liceele<br />
din Tighina, CetateaAlbă şi Chişinău.<br />
Şi trebuie spus că a fost<br />
un profesor cu calităţi deosebite.<br />
Vasile Soloviov, doctor în filologie,<br />
cercetător <strong>timp</strong> de mulţi ani<br />
la Institutul de Limbă şi Literatură<br />
al A. Ş. M., fost elev al lui Petre<br />
Ştefănucă la gimnaziul de băieţi<br />
nr. 2 din Chişinău, îl caracterizează<br />
ca pe un „meşter in captatio<br />
benevolente”, cucerindui pe toţi<br />
„prin vorbele alese cu tâlc, limbajul<br />
pe cât de elegant, pe atât de<br />
împestriţat cu „childuri”, curate<br />
nestemate” [2].<br />
Atent la diverse fenomene<br />
culturale şi lingvistice, Petre<br />
Ştefănucă îi atrage luarea aminte,<br />
bunăoară, lui Onisifor Ghibu,<br />
care a desfăşurat o amplă activitate<br />
culturală în Basarabia, că<br />
o problemă precum cea a învăţământului<br />
basarabean trebuie pri-<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
vită circumspect. În general, Petre<br />
Ştefănucă pune mare preţ pe<br />
rolul învăţătorului în promovarea<br />
culturii, în primul rând, în mediul<br />
sătesc. Să nu uităm că în perioada<br />
interbelică absolvenţii şcolilor<br />
normale erau un fel de homo universale<br />
pentru satul basarabean.<br />
Cu atât mai mare era încrederea<br />
ce i se acorda acestuia. Petre<br />
Ştefănucă miza pe încurajarea<br />
elevilor de către profesori în colectarea<br />
folclorului. A menţionat<br />
în mai multe rânduri importanţa<br />
interesului şcolii, al învăţătorilor<br />
şi profesorilor pentru înregistrarea<br />
materialelor etnofolclorice.<br />
Bunăoară, cu prilejul apariţiei volumului<br />
Din datina Basarabiei,<br />
volum publicat în 1936 de către<br />
profesorii de limba română Olimpiu<br />
Constantinescu şi Ion Stoian,<br />
scrie: „Sacrificânduşi cele câteva<br />
luni de vacanţă, ei au adunat<br />
toate rânduielile la sărbători,<br />
naştere, nuntă şi înmormântare,<br />
iar profesorii lor de limba română<br />
au reconstituit din aceste frânturi<br />
icoana vieţii de obiceiuri şi datini<br />
a Basarabiei” [4, p. 131]. Sau în<br />
altă parte, cu prilejul omagiului<br />
adus lui Ion Creangă la împlinirea<br />
a 100 de ani de la naştere afirmă:<br />
„Cel mai fericit omagiu care sar<br />
putea adresa de către învăţători<br />
amintirii celor 100 de ani de<br />
la naşterea lui Ion Creangă ar fi<br />
culegerea variantelor basmelor<br />
sale, acolo unde se mai povestesc.<br />
Există un Creangă viu în<br />
satele noastre moldoveneşti din<br />
Basarabia şi pe acesta săl descoperim<br />
dacă vrem să ne ridi-
Change language