24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

158<br />

cii continuă să fie alterat, limba<br />

rusă şi­a păstrat funcţiile limbii<br />

dominante în detrimentul limbii de<br />

stat. Rusificarea persistă şi astăzi.<br />

Consecinţele rusificării şi ale tolerării<br />

indiferenţei faţă de problemele<br />

vorbirii corecte se pot observa<br />

la orice pas: atât în conversaţiile<br />

particulare, cât şi în discursurile<br />

oficiale ale celor mai înalţi funcţionari<br />

de stat. Construirea unei<br />

societăţi civilizate presupune inclusiv<br />

asigurarea dezvoltării reale<br />

a învăţământului şi a ştiinţelor, a<br />

culturii şi, desigur, nu în ultimul<br />

rând, a limbii literare, pe care trebuie<br />

s­o posede toată lumea. Cunoscutul<br />

lingvist Ovid Densusianu<br />

afirma: „O limbă nu este numai<br />

un complex de sunete, de forme<br />

combinate şi schimbate într­un<br />

fel sau altul; ea mai este semnul<br />

unui anumit fel de gândire, al unui<br />

anumit chip de viaţă, expresiunea<br />

stărilor sufleteşti şi de cultură<br />

determinate de împrejurări”. Prin<br />

urmare, o limbă pocită este semnul<br />

unui grad scăzut de gândire,<br />

al unui mod de viaţă rudimentar,<br />

al unui disconfort sufletesc şi, în<br />

fine, al unui nivel de cultură scăzut.<br />

De aici vine, cred eu, actualitatea<br />

şi acuitatea preocupărilor<br />

în domeniul cultivării limbii. Având<br />

în vedere climatul lingvistic ostil<br />

limbii române, cunoaşterea superficială<br />

a normelor literare, împărtăşesc<br />

opinia dumneavoastră:<br />

se face prea puţin pentru lărgirea<br />

funcţiilor sociale ale limbii literare<br />

<strong>Limba</strong> Română<br />

şi pentru popularizarea normelor<br />

literare. De acest lucru îşi dau<br />

bine seama profesorii de la facultate<br />

Anatol Ciobanu, Vitalie Marin,<br />

Irina Condrea, Ion Melniciuc ş.a.,<br />

care muncesc cu dăruire pe ogorul<br />

cultivării limbii. Orice teză de<br />

doctorat susţinută la catedră are<br />

neapărat şi un aspect „practic”,<br />

deseori legat nemijlocit de cultura<br />

exprimării. Cursurile din ciclul<br />

lingvistic conţin atât probleme teoretice,<br />

cât şi practice, de utilizare<br />

corectă a normelor literare.<br />

– Care sunt dascălii ce<br />

au lăsat o amprentă adâncă<br />

în conştiinţa Dumneavoastră?<br />

Prin ce s-au impus?<br />

– Primii mei dascăli au fost<br />

chiar părinţii mei. Mama Daria<br />

m­a fermecat încă în fragedă copilărie<br />

cu fantasticele naraţiuni<br />

despre Meşterul Manole, despre<br />

muma lui Ştefan cel Mare, despre<br />

cei trei ciobănei din Mioriţa<br />

şi atâtea altele. Le ştia pe de<br />

rost, deşi avea numai şase clase<br />

„româneşti”. Mama mi­a adus,<br />

pe rând, toate cărţile pe care le<br />

avea preotul şi cei doi dascăli din<br />

sat (cu regret, eu nu împlinisem<br />

nici 12 ani când ea a plecat în lumea<br />

celor drepţi). Visul mamei a<br />

fost ca eu să devin învăţător, iar<br />

sora, Raisa, – „ferşeliţă”. Visul ei<br />

s­a împlinit, dar <strong>fără</strong> ca ea să mai<br />

afle acest lucru.<br />

De la tata Petrea am învăţat<br />

„să port respectul” celor mai mari<br />

decât mine, să fiu principial, dar

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!