24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Recenzii 229<br />

soana a III­a. Însă în unele limbi<br />

există pentru această persoană<br />

şi alte forme: dânsul, dânsa, dânşii,<br />

dânsele în limba română, sau<br />

ello, pronume cu formă nehotărâtă,<br />

în limba spaniolă. Tot aici<br />

găsim formele etimologice ale<br />

pronumelor personale, accentuate<br />

şi neaccentuate, şi funcţiile<br />

lor sintactice în limbile romanice.<br />

În acest studiu este pe larg<br />

reflectată şi evoluţia pronumelor<br />

reflexive, posesive, demonstrative,<br />

relative şi nedefinite.<br />

Capitolul III este consacrat<br />

constituirii limbii şi a poporului<br />

român. În afară de interesul ştiinţific<br />

pe care­l prezintă, acest<br />

compartiment are şi o profundă<br />

semnificaţie spirituală. Prin modul<br />

de abordare a problemei,<br />

D. Butiurcă îl ajută pe cititor să<br />

însuşească adevărul ştiinţific şi<br />

să nu se lase influenţat de manipulările<br />

pseudoştiinţifice în scopuri<br />

politice.<br />

Caracterul latin al limbii române,<br />

menţionează autoarea,<br />

a fost demonstrat încă de Samuil<br />

Micu şi Gheorghe Şincai în<br />

gramatica lor Elementa línquae<br />

daco-romanae sive valahicae,<br />

1780. În această lucrare sunt<br />

descrise principalele legi de evoluţie<br />

fonetică a limbii române,<br />

care este rezultatul suprapunerii<br />

elementului latin cu cel autohton,<br />

geto­dac. În contextul argumentării<br />

fondului latin al limbii române,<br />

D. Butiurcă face trimitere la<br />

N. Iorga, care a arătat că romanizarea<br />

dacilor a început cu mult<br />

înainte de cucerirea Daciei de<br />

către Traian în a. 106. Fenomenul<br />

a început în prima jumătate<br />

a sec. I prin comercianţii romani,<br />

apoi prin coloniştii romani din provinciile<br />

învecinate, aduşi în Dacia<br />

ca purtători ai culturii materiale<br />

şi spirituale latine. Prima formă<br />

de realizare a sintezei daco­romane<br />

este baza lingvistică, care<br />

s­a consolidat treptat graţie unor<br />

factori extralingvistici: convieţuirea<br />

elementului autohton cu cel<br />

roman, măsurile politice, organizarea<br />

administrativă şi, nu în<br />

ultimul rând – creştinismul. Din<br />

punct de vedere administrativ,<br />

stăpânirea totală asupra Daciei,<br />

afirmă D. Butiurcă, este marcată<br />

în anul 212, de către împăratul<br />

Caracalla, care, prin Constituo<br />

Antoniniana, a declarat cetăţeni<br />

romani pe toţi locuitorii Imperiului<br />

(p. 172). Acest lucru reprezintă,<br />

în viziunea autoarei, o confirmare<br />

oficială a faptului că băştinaşii<br />

vorbeau şi foloseau deja la acea<br />

epocă limba latină în relaţiile lor<br />

interumane şi administrative,<br />

ceea ce înseamnă că, pe de o<br />

parte, procesul de substituire a<br />

limbii geto­dacilor cu latina populară<br />

devenise ireversibil şi,<br />

pe de altă parte, folosirea limbii<br />

latine pe întreg teritoriul dacic<br />

asigura unitatea şi coeziunea<br />

geto­dacilor.<br />

Hotărârea împăratului Gra-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!