24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Analize şi interpretări 19<br />

de 18 silabe, cu picioare iambice<br />

şi cu rimă feminină. Ele mijlocesc<br />

o fluiditate lentă a versului, potenţează<br />

acea graţie şi muzicalitate<br />

specifică poetului simbolist. Aceste<br />

trăsături se observă cu uşurinţă<br />

în poezii precum: În grădină, După<br />

ploaie, Crizanteme, Dragoste, Dureri<br />

ascunse, Măgheranii, Linişte,<br />

Balul pomilor ş.a.<br />

Florile din „grădina” poetului<br />

sunt surprinse în diferite ano<strong>timp</strong>uri,<br />

cu alternarea de întuneric şi<br />

lumină, de răsărit şi apus, în culorile<br />

aprinse din perioada înfloririi,<br />

dar şi cu cele stinse din perioada<br />

căderii petalelor, când sufletul<br />

eroului liric este marcat de tristeţe<br />

şi melancolie, meditând adeseori<br />

asupra duratei limitate a ano<strong>timp</strong>ului<br />

şi a existenţei omeneşti.<br />

Însă de cele mai multe ori florile,<br />

chiar cele ale pomilor, trezesc<br />

şi stimulează sentimente de bucurie,<br />

de extaz, jocul de culori şi parfumuri<br />

se transformă, în imaginaţia<br />

poetului, într­un veritabil „dans” al<br />

componentelor naturii, unde mişcarea,<br />

muzica şi mireasma florilor<br />

creează, prin sinestezie, o atmosferă<br />

de sărbătoare, precum în<br />

primele două strofe din pastelul<br />

Balul pomilor :<br />

Cu legănări abia simţite<br />

şi ritmice, încet-încet,<br />

Pe pajiştea din faţa casei,<br />

caişii, zarzării şi prunii<br />

Înveşmântaţi în haine albe<br />

se clatină în faţa lunii,<br />

Stând gata parcă sa înceapă<br />

un pas uşor de menuet.<br />

Se cată ram cu ram, se-nclină,<br />

şi-n urmă iarăşi vin la loc,<br />

Cochetării şi graţii albe,<br />

şi roze gesturi, dulci arome<br />

Împrăştie în aer danţul acesta<br />

ritmic de fantome,<br />

Ce-aşteaptă de un an de zile<br />

minuta asta de noroc.<br />

Unele dintre cele mai frumoase<br />

pasteluri florale din literatura<br />

româna sunt cuprinse în<br />

volumul Pe Argeş în sus de Ion<br />

Pillat. Sentimentul acut al trecerii<br />

<strong>timp</strong>ului este dublat de nostalgia<br />

copilăriei pierdute: „Prin iarnă din<br />

cămara zăvorâtă / Se furişează<br />

cald miros de mere, […] / Şi­n<br />

inimi, viu ca şi întâia oară, / Te<br />

scoli din somn, tu, cel de­odinioară<br />

/ Din somnul tău, copil de­odinioară”<br />

(Copil de-odinioară). Dacă<br />

în creaţia lui T. Arghezi accesibilă<br />

copiilor, Horele şi Cartea cu jucării,<br />

în prim­plan apar miniaturalul<br />

şi graţiosul, la Ion Pillat aceste<br />

categorii estetice se interferează<br />

cu nostalgia faţă de îndepărtata<br />

vârstă a copilăriei:<br />

Cireşul va fi roşu,<br />

ca şi-n copilărie,<br />

Cireşele pe ramuri vor atârna<br />

cercei,<br />

Cu braţe goale, fata va<br />

prinde-n şorţul ei,<br />

La fiece prăjină, o sută<br />

şi o mie.<br />

……………........................<br />

Şi când, târziu, lungi umbre<br />

se vor culca pe lunci,<br />

Când gol va fi cireşul,<br />

iar cerul plin de stele,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!