timp fără patrie - Limba Romana

Mihail Purice – 70 153
„LEGALIZAREA
DENUMIRII ŞTIINŢIFICE
A LIMBII NOASTRE
VA ANULA MULTE DIN
MOTIVELE DISCORDIEI
DIN SOCIETATE”
Dialog: Alexandru BANTOŞ –
Mihail PURICE
– Stimate domnule profesor,
sunteţi unul dintre oamenii
de litere de la noi care au
luat atitudine tranşantă în problema
denumirii corecte a limbii
noastre şi a revenirii la alfabetul
latin. V-aţi pronunţat, de
asemenea, pentru lichidarea
efectelor negative ce le exercita
limba rusă asupra climatului
lingvistic. Aţi făcut dovada
unui anume curaj mai întâi în
calitate de profesor şi om de
ştiinţă, iar apoi şi în cea de decan
al celei mai vechi facultăţi
de filologie din republică...
– Atitudinea categorică, fără
alternative, faţă de problemele
legate de identitatea noastră
autentică nu putea fi alta decât
cea manifestată de către colegii
şi profesorii Anatol Ciobanu,
Ion Dumeniuk, Nicolae Mătcaş,
George Rusnac, Ion Melniciuc
ş.a., în general de către filologii
şi istoricii din Republica Moldova,
care în anii de debut ai miş-
La tribuna Senatului U.S.M.
cării de eliberare naţională au
susţinut şi au apărat cu demnitate
adevărul ştiinţific şi istoric.
Atitudinea tranşantă la care vă
referiţi a constituit o exteriorizare
firească a sentimentelor, trăirilor,
suferinţelor mai multor generaţii
de români basarabeni, martiri şi
victime ale procesului de deznaţionalizare
forţată din spaţiul de
la Est de Prut. Noi întotdeauna
am avut argumentele la îndemână,
însă ne era interzis să facem
referinţă la ele, iată de ce după
’89 am militat „necondiţionat”
pentru adevăr, de fapt pentru un
alt destin al limbii şi al neamului.
Personal, încă din copilărie mi­am
dat seama că dreptatea, sub sovietici,
era cu „capul spart”. Pe