You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
14<br />
menii care îşi au oarecum autonomiile<br />
lor” (op. cit., p. 60).<br />
În consens cu paradigma<br />
postmodernă, Lucian Blaga concepe<br />
un discurs mitopo(i)etic sub<br />
semnul facerii în act şi al facerii<br />
conştiente intertextuale (facere<br />
borgesiană a literaturii din literatură<br />
sau chiar din cultură, ştiinţă,<br />
politică, filozofie sau facere corelată<br />
cu acestea) pe bază de<br />
interculturalitate şi interdisciplinaritate.<br />
E un discurs deschis,<br />
„nou”, producător de revoluţie<br />
în domeniul estetic (al creaţiei<br />
propriuzise, dar şi al receptării<br />
şi gustului). În acest sens, nu<br />
contează punerea accentului<br />
pe formă sau conţinut (creatorul<br />
postmodern are o religie a formei<br />
care se naşte din jocul „secundar”<br />
al cuvintelor şi „necuvintelor”, ludicul<br />
impunând o autonomizare<br />
a discursului, prevalenţa artificiului<br />
manierist), totul depinzând<br />
de „felul liniei” pe care un nou stil<br />
doreşte so dea vieţii. Reflecţiile<br />
blagiene asupra naturalismului<br />
se încheie cu constatarea caracterului<br />
relativizant al istoriei<br />
înseşi care „nu cunoaşte cuceriri<br />
definitive”, fapt care ne face săl<br />
apropiem pe Blaga de gândirea<br />
„slabă”, relativistă a postmodernităţii:<br />
„Problema raportului dintre<br />
conţinut şi formă în artă nu<br />
e o problemă de rezolvat o dată<br />
pentru totdeauna: ea învie veşnic<br />
<strong>Limba</strong> Română<br />
din propria cenuşă”. Rezolvarea<br />
acestei probleme rămâne „un<br />
act deschis”, nefiind condiţionat<br />
de careva consideraţii estetice<br />
abstracte: „De fapt, orice nou stil<br />
spiritual reia această problemă,<br />
încercând o soluţie în acord cu<br />
strădaniile multiple ce alcătuiesc<br />
resortul intim al apariţiei sale; accentul<br />
ce se pune pe formă sau<br />
pe conţinut depinde, în cele din<br />
urmă, de felul liniei pe care un<br />
nou stil doreşte so dea vieţii. Iată<br />
pentru ce nici neglijarea „conţinutului”,<br />
atitudine adoptată în consecinţa<br />
naturalismului, nu poate<br />
să fie o înţelepciune definitivă.<br />
Istoria nu cunoaşte cuceriri definitive”<br />
(op. cit., p. 90).<br />
Despre natura relativistă<br />
a unei concepţii se vorbeşte şi<br />
întro secvenţă aforistică din Pietre<br />
pentru templul meu, dat fiind<br />
că orice concepţie „duce în ultima<br />
ei consecvenţă şi la absurdităţi,<br />
fiindcă orice concepţie e de<br />
la început exagerarea unei idei,<br />
hipertrofia unei idei” (sublinieri în<br />
text – n.n.).<br />
Relativismul valoric nu are<br />
însă, ca la postmoderni, un efect<br />
anihilant: conştiinţa limitelor pe<br />
care omul blagian o are în sfera<br />
lucifericului se linişteşte şi, valorizând<br />
totul în pozitiv, se canalizează<br />
spre mioriticul „echilibru<br />
cosmic”. Categoriile abisale au<br />
un rol limitativ, izolator şi aproa-