24.04.2013 Views

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

timp fără patrie - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

14<br />

menii care îşi au oarecum autonomiile<br />

lor” (op. cit., p. 60).<br />

În consens cu paradigma<br />

postmodernă, Lucian Blaga concepe<br />

un discurs mitopo(i)etic sub<br />

semnul facerii în act şi al facerii<br />

conştiente intertextuale (facere<br />

borgesiană a literaturii din literatură<br />

sau chiar din cultură, ştiinţă,<br />

politică, filozofie sau facere corelată<br />

cu acestea) pe bază de<br />

inter­culturalitate şi inter­disciplinaritate.<br />

E un discurs deschis,<br />

„nou”, producător de revoluţie<br />

în domeniul estetic (al creaţiei<br />

propriu­zise, dar şi al receptării<br />

şi gustului). În acest sens, nu<br />

contează punerea accentului<br />

pe formă sau conţinut (creatorul<br />

postmodern are o religie a formei<br />

care se naşte din jocul „secundar”<br />

al cuvintelor şi „necuvintelor”, ludicul<br />

impunând o autonomizare<br />

a discursului, prevalenţa artificiului<br />

manierist), totul depinzând<br />

de „felul liniei” pe care un nou stil<br />

doreşte s­o dea vieţii. Reflecţiile<br />

blagiene asupra naturalismului<br />

se încheie cu constatarea caracterului<br />

relativizant al istoriei<br />

înseşi care „nu cunoaşte cuceriri<br />

definitive”, fapt care ne face să­l<br />

apropiem pe Blaga de gândirea<br />

„slabă”, relativistă a postmodernităţii:<br />

„Problema raportului dintre<br />

conţinut şi formă în artă nu<br />

e o problemă de rezolvat o dată<br />

pentru totdeauna: ea învie veşnic<br />

<strong>Limba</strong> Română<br />

din propria cenuşă”. Rezolvarea<br />

acestei probleme rămâne „un<br />

act deschis”, nefiind condiţionat<br />

de careva consideraţii estetice<br />

abstracte: „De fapt, orice nou stil<br />

spiritual reia această problemă,<br />

încercând o soluţie în acord cu<br />

strădaniile multiple ce alcătuiesc<br />

resortul intim al apariţiei sale; accentul<br />

ce se pune pe formă sau<br />

pe conţinut depinde, în cele din<br />

urmă, de felul liniei pe care un<br />

nou stil doreşte s­o dea vieţii. Iată<br />

pentru ce nici neglijarea „conţinutului”,<br />

atitudine adoptată în consecinţa<br />

naturalismului, nu poate<br />

să fie o înţelepciune definitivă.<br />

Istoria nu cunoaşte cuceriri definitive”<br />

(op. cit., p. 90).<br />

Despre natura relativistă<br />

a unei concepţii se vorbeşte şi<br />

într­o secvenţă aforistică din Pietre<br />

pentru templul meu, dat fiind<br />

că orice concepţie „duce în ultima<br />

ei consecvenţă şi la absurdităţi,<br />

fiindcă orice concepţie e de<br />

la început exagerarea unei idei,<br />

hipertrofia unei idei” (sublinieri în<br />

text – n.n.).<br />

Relativismul valoric nu are<br />

însă, ca la postmoderni, un efect<br />

anihilant: conştiinţa limitelor pe<br />

care omul blagian o are în sfera<br />

lucifericului se linişteşte şi, valorizând<br />

totul în pozitiv, se canalizează<br />

spre mioriticul „echilibru<br />

cosmic”. Categoriile abisale au<br />

un rol limitativ, izolator şi aproa-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!