Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

3. Dr. Dorin Lozovanu – geograf, etnograf, cercetător postdoctoral la
Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, cercetător ştiinţific superior la Muzeul
Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, preşedinte al
Asociaţiei de Geografie şi Etnologie din Moldova.
4. Dr. Virgil Coman – istoric, arhivist, şeful Serviciului Judeţean
Constanţa al Arhivelor Naţionale.
5. Dr. Maria Magiru – istoric, etnograf, muzeograf, director al Muzeului
de Arta Populară Constanţa.
6. Dr. Viorel Stănilă – lingvist, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est
Europene Bucureşti, în prezent ambasadorul României la Tirana.
7. Prof.univ.dr. Rodica Tanţău – istoric, profesor la Facultatea de
Management, Academia de Studii Economice din Bucureşti.
8. Andra Rebeca Juverdeanu, studentă în anul II la Universitatea de
Arte Plastice din Bucureşti, secţia Grafică.
9. Vangjush Vllahu, originar din Pogradeţ, student în anul II la
Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti, secţia Grafică.
10. Prof. Marian Crăciun – director al Departamentului Servicii pentru
studenţi din cadrul Universităţii din Bucureşti.
După cum se poate observa, echipa a avut un caracter interdisciplinar,
incluzând cercetători din domeniile: istorie, etnologie, lingvistică, sociologie,
muzeologie, arhivistică, dar care lucrează şi în medii de promovare a culturii
tradiţionale. A inclus, de asemenea, şi artişti plastici, respectiv cei doi studenţi,
din care unul de origine aromână din Albania, care s-au ocupat de realizarea
imaginilor şi a graficii de redactare. De altfel, caracterul interdisciplinar al
echipei corespunde cerinţelor unui proiect cultural viabil, derulat într-o arie
culturală mai puţin abordată până în prezent.
Aspectul de noutate al proiectului constă într-o cercetare comparativă,
istorico-etnografică a patrimoniului imaterial al aromânilor din: România
(Constanţa, Palazu Mare, Ovidiu şi Nisipari) şi a celor din Albania
(Pogradeţ, Corcea, Divjaka, Elbasan, Permet, Fier, Saranda, Gjirokastro,
Moscopole). Au fost implicate în această acţiune comunităţi din zone cu un
fond identitar similar sau uneori chiar identic.
După cum vom vedea, concluzia esenţială a echipei a fost clară: între
aceste două comunităţi nu există similitudine ci identitate deplină, atât în
ceea ce priveşte patrimoniul imaterial, cât şi în privinţa identităţii culturale.
De asemenea, în Studiul nostru este prezentată pentru prima dată situaţia
actuală etnodemografică a aromânilor din Albania. Hărţile etnodemografice
pe care le publicăm sunt inedite.
Subiecţii intervievaţi din Albania şi România au fost selectaţi din
diferite categorii de vârstă (10-80 de ani), precum şi din categorii sociale
10