AromÃ¢nii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

More documents

Recommendations

Info

importantă din punct de vedere al comerţului internaţional. Ar fi de dorit chiar ca această şcoală să fie recomandată şi de aici înainte elevilor din ţară. Aş fi de părere ca la internatul şcolii să fie admişi numai elevi solvenţi din ţară şi din Macedonia sau un număr de cel mult 10 elevi bursieri din cei mai merituoşi. Corpul didactic azi descomplectat s-ar complecta cu cei 2-3 profesori ai liceului din Bitolia aflaţi în acest oraş şi cu alţi 3 ai şcolii comerciale sus zise, iar pentru anumite materii s-ar face apel la profesori străini, francezi şi italieni de la şcolile similare din Salonic după cum s-a procedat şi până acum. Acest procedeu a dat roade foarte bune, elevii putându-şi însuşi mai bine cunoaşterea limbilor străine. Tratamentul acestor profesori ar fi de altfel mult mai puţin costisitor, căci ei ar fi angajaţi prin contract şi nu ar conta în cadrele personalului nostru didactic. Funcţionarea şcolilor noastre din Salonic şi Coriţa va avea ca rezultat să menţină conştiinţa naţională la Românii din regiunea Bitolia aflată între aceste două localităţi şi legată prin interese multiple. Înainte de a termina cred că nu este fără de interes a spune un cuvânt asupra ideii emisă acum în urmă de a trece din nou la Ministerul Instrucţiunii administraţia şcolilor din Macedonia. Consideraţiunile invocate sunt cunoscute: înlesnirea unei mai bune administraţiuni, prin faptul că la acel Departament există un întreg aparat cunoscând mai bine legile şi regulamentele şcolare, unificarea tratamentului personalului etc., ......................................................................................................... În 1912 s-a instituit pe lângă serviciul şcolilor macedonene din acest Minister o comisiune compusă din domnii profesori Valaori şi G. Murnu, care pe lângă competenţa lor cunoscută în administraţia şcolară mai cunosc bine şi starea lucrurilor în Peninsula Balcanică. Deciziunea ministerială însă, care instituia această comisiune limita foarte mult atribuţiunile ei. Cred că este necesar ca aceste atribuţiuni să fie întinse asupra tuturor chestiilor privitoare la şcolile şi bisericile de dincolo. Prin aceasta vom asigura nu numai o soluţie promptă, absolut necesară în conducerea acelor şcoli şi s-ar evita corespondenţa îndelungată, câteva luni întregi, cu diferite servicii ale Ministerului Instrucţiunii, dar s-ar înlătura inconvenientele semnalate faţă de un astfel de sistem. Această comisie va avea să examineze şi situaţia fiecărui membru al Corpului didactic şi va recomanda Ministerului de Instrucţiune ca să utilizeze în învăţământul din ţară pe acei care nu au loc în Macedonia. 174
Binevoiţi a primi Vă rog, Domnule Preşedinte al Consiliului, asigurarea prea înaltei mele consideraţiuni. /ss/ Constantin Metta Viceconsul • A.M.A.E., fond Problema 15, vol. 34, f. 341-343 12. 1919 octombrie 23, Bucureşti. Proiect de măsuri pentru îmbunătăţirea administrării şcolilor române din Peninsula Balcanică propus de consulul general al României la Salonic, G.C. Ionescu. Anexe: 1 Bucureşti, 23 octombrie 1919 DOMNULE MINISTRU, Administraţia şi controlul învăţământului fiind chestiuni de căpetenie, destinate să asigure buna funcţionare a şcolilor române din Macedonia şi regulata frecventare a membrilor corpului didactic, este absolută nevoie de fixarea unor dispoziţiuni care să servească personalului de control însărcinat cu aceste atribuţiuni. /ss/ Consulul General la Salonic G.C. Ionescu PROIECT de dispoziţiuni de urmat în administrarea şi controlul şcolilor primare române din Peninsula Balcanică. ............................................................................................................ II. REVIZORATELE ŞCOLARE 1. Şcolile primare se împart în 5 circumscripţii şcolare şi anume: Salonic-Meglenia, Ianina-Grebena, Coritza, Bitolia şi Albania. 2. În fiecare din aceste circumscripţii funcţionează un revizor şcolar având reşedinţa la Salonic, pentru circumscripţia Salonic-Meglenia; Ianina 175
Page 1 and 2:
Aromânii din Albania - prezervarea
Page 3 and 4:
Aromânii din Albania - prezervarea
Page 5:
Cuprins Prezentarea Proiectului 7 I
Page 8 and 9:
şi bisericile din Albania (sec. XI
Page 10 and 11:
3. Dr. Dorin Lozovanu - geograf, et
Page 12 and 13:
c) Imagini cuprinzând: biserici ş
Page 14 and 15:
lucrau individual, (tâmplari, zida
Page 16 and 17:
s-au stabilit în România în peri
Page 18 and 19:
din familie dar nici şcoala şi bi
Page 20 and 21:
aromâne din Peninsula Balcanică
Page 22 and 23:
Cu toată vitregia pământului, as
Page 24 and 25:
Th. Capidan susţinea „că între
Page 26 and 27:
de viaţă al aromânilor) - trebui
Page 28 and 29:
din sud; sunt plasaţi în jurul or
Page 30 and 31:
în Macedonia multe sate româneşt
Page 32 and 33:
asigurarea unor baze solide viitoru
Page 34 and 35:
primare, una de fete şi una de bă
Page 36 and 37:
limba română decât până în de
Page 38 and 39:
În pofida greutăţilor întâmpin
Page 41 and 42:
II. Institutul Român de la Saranda
Page 43 and 44:
cercetările întreprinse vor fi de
Page 45 and 46:
România, şi cu care a încheiat u
Page 47 and 48:
(fărşeroţi) din Albania; se prop
Page 49 and 50:
III. Fonduri arhivistice din patrim
Page 51 and 52:
Iniţiativelor individuale de aşez
Page 53 and 54:
şi în 1928 când alături de arom
Page 55 and 56:
Nisipari 20 , lucrări privind schi
Page 57 and 58:
eferitoare la aromâni în general,
Page 59 and 60:
7. 8. 9. Balamaci Gh. Costică Mara
Page 61 and 62:
18. Stilu N. Coriţa Albania Regina
Page 63 and 64:
21. Gace Gh. Zorica văduvă Coriţ
Page 65 and 66:
28. Tasu Lambru Casim Caliacra Ovid
Page 67 and 68:
32. Ionescu Gheorghe 33. Iancu Hr.
Page 69 and 70:
3. Constantin C. Ion Lunca Albania
Page 71 and 72:
Coman Virgil, Conştiinţa apartene
Page 73 and 74:
IV. Consideraţii etnografice privi
Page 75 and 76:
aibă despre aromână doar cunoşt
Page 77 and 78:
Choniates ne-a lăsat portretul unu
Page 79 and 80:
distanţe mari, uneori de-a dreptul
Page 81 and 82:
loc de naştere, constituie de asem
Page 83 and 84:
Făcând o deosebire netă între s
Page 85 and 86:
viaţă al populaţiei aromâneşti
Page 87 and 88:
iar mai târziu şi independent de
Page 89 and 90:
Ne vom referi, apoi, la unităţile
Page 91 and 92:
din afara fruntariilor ei, indifere
Page 93 and 94:
Păstorit Păstoritul a fost una di
Page 95 and 96:
Sibiului, Bran, Covasna, etc). Ovid
Page 97 and 98:
de bună calitate, cu miţi. Aceast
Page 99 and 100:
Specificul constă în modul de dis
Page 101 and 102:
ce acoperă fruntea purtătoarei -
Page 103 and 104:
cusătura cu şireturi şi aplicaţ
Page 105 and 106:
eferindu-se la aceasta spunea „cu
Page 107 and 108:
Djuvara Neagu, Diaspora aromână
Page 109 and 110:
V. AROMÂNII DIN ALBANIA: ASPECTE E
Page 111 and 112:
Etimologia etnonimului de fărşero
Page 113 and 114:
Susţinerea mass-media în aromân
Page 115 and 116:
115
Page 117 and 118:
Burada, Teodor T., Cercetări despr
Page 119 and 120:
Manakia, I., Albumul Etnografic Mac
Page 121 and 122:
Симовски, Тодор, На
Page 123 and 124: VI. Neoaromânismul în context pol
Page 125 and 126: speak on our behalf, attempting to
Page 127 and 128: Contradictoriu e faptul că în CMA
Page 129 and 130: de a-i considera pe aromânii (vlah
Page 131 and 132: mediatice, din cauza ortodoxismului
Page 133 and 134: importanţa anumitor state ar urma
Page 135: VIII. Anexe Documente de arhivă
Page 138 and 139: 2. 1865 iulie 16, . Adresa şi proc
Page 140 and 141: § 1, Cap. XXIII, Art. 7 spese de d
Page 142 and 143: 14. Eudochia Demetriu, şcoala de f
Page 144 and 145: 54. D. Badralexi 55. 56. 57. Aposto
Page 146 and 147: poporului român din Turcia. Toată
Page 148 and 149: pe zi serviciu un bucătar, câte 3
Page 150 and 151: pentru leafa portarului-păzitor, c
Page 152 and 153: 21. I. Papa Mihali cls. I şi a II-
Page 154 and 155: 75. Riza Pena de toate clasele Biri
Page 156 and 157: 126. Th. Diamandi şcoala de băie
Page 158 and 159: 25. Popa Ioan Huma 30.00 120.00 26.
Page 160 and 161: PARTEA a V-a - Recapitularea genera
Page 162 and 163: 8. 1899 octombrie 30, Bitolia. Rapo
Page 164 and 165: 14. Mihail Toda 34. Ica Bischem 15.
Page 166 and 167: conştiincios datoria, expunându-s
Page 168 and 169: fiind astfel în consonanţă cu le
Page 170 and 171: care au combătut propunerea în ch
Page 172 and 173: Cum bănuiesc că românii din zisu
Page 176 and 177: pentru circumscripţia Ianina-Greme
Page 178 and 179: Guvernul albanez, în şase luni de
Page 180 and 181: şi se cheltuiesc sume care în act
Page 182 and 183: şi înainte de război, adică în
Page 184 and 185: ) Numărul familiilor române. c) N
Page 186 and 187: 43 Tuce Dosta 10 80 Creşterea vite
Page 188 and 189: 12 Elbasan 165 825 Comerţ măsline
Page 190 and 191: Constat cu durere, că şi în fami
Page 192 and 193: 17. 1925 noiembrie 2, Tirana. Rapor
Page 194 and 195: 18. 1925 noiembrie 16, . Raportul c
Page 196 and 197: posibile, bine înţeles după un p
Page 198 and 199: 19. 1926 iulie 8, Bucureşti. Memor
Page 200 and 201: contact cu una din principalele Soc
Page 202 and 203: 6) Guvernul albanez nu este deloc d
Page 204 and 205: de limba română, dar cu condiţiu
Page 206 and 207: şcoli şi biserici bulgare. Se par
Page 208 and 209: * * Aşadar biserica ortodoxă alba
Page 210 and 211: Domnule Ministru, Subsemnaţii rom
Page 212 and 213: ucuroase să-şi vadă rudele lor l
Page 214 and 215: Pentru a reuşi în încheierea ace
Page 216 and 217: Pentadria, Nâgruza, Şmiştea, Lib
Page 218 and 219: ) Limba oficială în biserică est
Page 220 and 221: variat, în măsura nevoilor, de la
Page 222 and 223: preotului transilvănean V. Glodari
Page 224 and 225:
ALBANIA 224 Coritza Pleasa Lânca N
Page 226 and 227:
1) La biserica din Coriţa unde par
Page 228 and 229:
cărţilor bisericeşti. Cazaniile
Page 230 and 231:
de altfel şubredă -, excepţiile
Page 232 and 233:
scădere acum. În decursul război
Page 234 and 235:
31. 1931 august 25. Telegramă prin
Page 236 and 237:
33. 1932 februarie 13, Tirana. Rapo
Page 238 and 239:
35. 1932 aprilie 25, Tirana. Telegr
Page 240 and 241:
Ministrul Instrucţiunii Dr. C. Ang
Page 242 and 243:
38. 1934 octombrie 17, Tirana. Rapo
Page 244 and 245:
Faţă de faptul că tineretul alba
Page 246 and 247:
de stat albaneză, unde predau excl
Page 248 and 249:
41. 1935 mai 2, Haga. Telegramă a
Page 250 and 251:
prin Declaraţia albaneză în faţ
Page 252 and 253:
Deci, în cazul în care guvernul n
Page 254 and 255:
toate materiile se vor preda numai
Page 256 and 257:
ne vedea urmând această cale şi
Page 258 and 259:
45. 1936 august 21. Memoriul profes
Page 260 and 261:
cultural-naţională din Albania fa
Page 262 and 263:
mie cinci sute de metri înălţime
Page 264 and 265:
48. 1937 noiembrie 20, Bucureşti.
Page 266 and 267:
Departament pentru acea biserică,
Page 268 and 269:
întreprinse de către misiunea rom
Page 270 and 271:
fiind însoţit de dl. Prof. E. Nic
Page 272 and 273:
celui grecesc, luptă totuşi, cu a
Page 274 and 275:
Găsind la fărşeroţi dorinţa ar
Page 276 and 277:
54. 1940 mai 13. Referat redactat d
Page 278 and 279:
55. 1940 septembrie 2, . Raportul p
Page 280 and 281:
Excelenţei Sale Domnului Ministru
Page 282 and 283:
Domniei Sale Domnului Ministru al A
Page 284 and 285:
31. Arnixi „ Const. Ciubucli 32.
Page 286 and 287:
59. 1941. Extrase din studiul ”Ro
Page 288 and 289:
Tot în legătură cu situaţia act
Page 290 and 291:
5) Întreg inventarul institutului,
Page 292 and 293:
Guvernul albanez ca şcolile român
Page 294 and 295:
294 III. ŞCOALA Pe baza drepturilo
Page 296 and 297:
63. 1943 aprilie 14, Sofia. Raportu
Page 298 and 299:
acest act trădarea intereselor lor
Page 300 and 301:
3. Românii din Ungaria - numerar 6
Page 302 and 303:
66. 1946 . Extras din procesul-verb
Page 305 and 306:
2. Ghiduri de interviu Ghid de inte
Page 307 and 308:
3. Lista subiecţilor intervievaţi
Page 309 and 310:
4. Lista pieselor etnografice arom
Page 311 and 312:
5. Fotografii din oraşele Albaniei
Page 313 and 314:
Biserica comunităţii aromâne - E
Page 315 and 316:
Pogradeţ. Oraşul vechi... şi fă
Page 317 and 318:
Piese etnografice din colecţiile M
Page 319 and 320:
Covoare - Divjaka. 319
Page 321 and 322:
Obiecte tradiţionale - Divjaka. 32
Page 323:
Ornamente tradiţionale fărşerote
show all

AromÃ¢nii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

AromÃ¢nii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl