Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Choniates ne-a lăsat portretul unui vlah balcanic, cu o rezistenţă etnică
aparte, aşezat în faţa tuturor intemperiilor istorice, oţelit în asprimile
vieţii, „înfundat în piei de oaie”, cu picioarele acoperite de lână şi de cârpe
grosolane”. (Cronicarul bizantin se referă, probabil, în acest text – aşa cum
subliniază savantul Petre S. Năsturel – la încălţările tradiţionale, compuse
din obiele şi opinci, pe care le purtau păstorii aromâni, piese uşoare şi
adecvate drumurilor lungi, obositoare, parcurse de aceştia.) 12
Într-o scrisoare a arhiepiscopului Dimitrie Chomatiqnos de Ohrida este
menţionată o piesă textilă, specifică populaţiei aromâneşti până în zilele
noastre, şi anume cerga: „o pătură de păr de ied numită în limba barbară
tzerga”, pe care înalta faţă bisericească o cumpărase de la un vlah din Orhid.
Cergile de oaie se ţes şi astăzi de femeile aromânce dobrogene, poartă
un nume aromânesc „flukata”, provenit din latinul floccus (smoc de lână).
Ele se întrebuinţau de către aromâni la căptuşitul corturilor în care locuiau
pe timpul verii. Se confecţionau din lână groasă, de calitate superioară, cu
fir lung şi lucios. În cursul operaţiei de ţesut, se trăgeau firele în vederea
realizării miţelor.
Asemănarea dintre căciula tradiţională şi forma unor adăposturi
aromâneşti le-a dat locuitorilor acestora numele de Katsulophaneremitai. 13
În ceea ce priveşte locuinţele, izvoarele bizantine menţionează termenul
kasai – latinul casa, aromânescul şi românescul casă – al vlahorinhiţilor. 14
Choniates vorbeşte cu dispreţ despre aşa-numitele hopogee – locuinţe
semi-îngropate, afirmând că aromânii din Bulgaria locuiau – ca de altfel
şi unii români din Câmpia Bărăganului – în bordeie, acoperite cu stuf şi
pământ, amintite şi de Herodot, în legătură cu şesurile scitice. 15
Formarea statelor medievale slave a avut drept consecinţă o mai
pregnantă diferenţiere din punct de vedere lingvistic şi etnic a populaţiilor
care locuiau în Balcani: vlahi, sârbi, croaţi, bulgari, albanezi. Convieţuirea
lor îndelungată, pe acelaşi teritoriu, a dus însă şi la o serie de interferenţe
culturale, la unele asemănări, condiţionate de acelaşi mediu, de acelaşi
climat de aceleaşi condiţii sociale şi economice. Numai stabilind natura şi
durata raporturilor dintre aceste etnii, putem înţelege însemnătatea rolului
elementului aromânesc în evoluţia generală a Balcanilor, deoarece vlahii
n-au format nişte enclave izolate şi restrânse, ci ei s-au constituit în mari
comunităţi, conservatoare şi bine organizate, cu o identitate aparte, distinctă,
12
Ibidem, p. 72.
13
Ibidem, p. 72-73.
14
Ibidem, p. 73.
15
Ibidem.
77