Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

şi înainte de război, adică în total, în 21 comune funcţionează 26 şcoli
primare şi două secundare: o şcoală Comercială Superioară la Salonic şi un
gimnaziu la Ianina.
În Albania actualmente funcţionează numai 5 şcoli primare în trei
comune: Coriţa, Pleasa şi Şipsca. Şcolile primare care au funcţionat înainte
de război în comunele Moscopole, Lănca, Nicea, Bisenchi, Berat, Elbassan,
Grabova şi Lusnia-Carbunara nu s-au mai redeschis. Localurile în care erau
instalate aceste din urmă şcoli precum şi mobilierul lor fiind distruse de
armatele de ocupaţie austriace şi italiene n-au fost redeschise după război
din lipsă de mijloace materiale, refacerea lor reclamând sume enorme în lei
deoarece moneta curentă în Albania este aurul şi argintul.
Un raport documentat al unui delegat special al ministrului ţării la
Tirana va fi punctul de plecare cel mai sigur şi indiciul cel mai valoros
asupra acţiunii ce urmează a se desfăşura în această Ţară.
Ţin să amintesc însă, Domnule Ministru, că aici terenul e mai favorabil
ca oriunde, masa românească prezentându-se în condiţiuni morale deosebite,
deoarece sufletul ei n-a fost alterat de propaganda grecească ca în celelalte
ţări balcanice, iar autorităţile locale fiind faţă de noi mult mai îngăduitoare
ca cele sârbeşti, greceşti etc.
Incontestabil, Domnule Ministru, că vom întâmpina unele greutăţi, căci
e ştiut că la popoarele tinere, cum e poporul albanez, lipsit de experienţă
politică şi diplomatică, răsar adesea accese de fanatism orb, dar prin autoritatea
politică a statului nostru şi prin presiunea ce vom şti să o exercităm la timp
asupra populaţiei albaneze aşezată în Ţară, vom reuşi a potoli spiritele şi a
închega un focar cultural care să radieze în celelalte ţări balcanice.
...............................................................................................................
2. Economic. Poporul aromânesc înzestrat cu deosebite aptitudini
comerciale poate servi drept cel mai bun agent de infiltraţie economică în
Sud-estul european.
Felul de aşezare al lui în Balcani indică rolul ce l-ar putea juca în
această operă.
Într-o eventuală legare a Ţării cu Marea Adriatică, traseul acestei linii
ferate va urma un drum eşalonat peste tot cu grupuri de negustori aromâni.
La Durazzo unde ar fi capătul liniei vom găsi o clasă de negustori
aromâni care formează elita comercială a întregii Albanii.
Restul populaţiei aromâne aşezată pe ţărmul Adriaticei va forma cel
mai sigur debuşeu al produselor Ţării.
Prin ramificaţiile ei spre Sud de la Nis această linie va întâlni grupul de
negustori aromâni din Comanova, Scopia, Bitolia şi Salonic.
Întărită sufleteşte în şcolile noastre, susţinută de autoritatea politică a
182