Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Pentadria, Nâgruza, Şmiştea, Libofşa, Bumbulina, Ciplaca, Jacodina,
Colonia, Tapia, Laparda, Dişniţa, Dobronic, Scrapar, Berat, Crueghata,
Poiani, Fieri, Fraşeri, Radoştina, Valona, Pestani, Amet-Beuşi, Scrofolina,
Bestrova, Armeni, Ducati, Coriţa, Drenova, Boboştiţa, Cosina, Permeti,
Lescovi şi Arghirocastro.
De altfel, am înaintat acelui Departament o hartă în care am indicat în
mod aproximativ proporţia populaţiunii româneşti în sus-zisele localităţi.
Din informaţiile pe care le am şi din cercetările pe care le-am făcut
pe ici pe colo, mi-am căpătat convingerea că elementul românesc este
ameninţat să fie înglobat în masa albaneză, deci să dispară. Şi dacă această
absorbire a fost mai lentă pe timpul dominaţiei turcilor, astăzi guvernanţii
Albaniei, care sunt foarte şovini, fac o politică de ingerinţe şi iau măsurile
cele mai draconice, cu scopul de a deznaţionaliza elementele străine.
Numai românii din regiunea Coriţei sunt mai conştienţi şi rezistă mai
cu îndârjire pentru că au avut întotdeauna şcoli şi din mijlocul lor s-au
ridicat câţiva fruntaşi care au apărat românismul până la sacrificiul vieţii.
Cei însă din regiunile Tirana, Durazzo şi Valona sunt ameninţaţi să dispară
în câteva zeci de ani.
Faţă de această situaţie, cu respect îndrăznesc a mă adresa Excelenţei
Voastre şi a afirma că se impun următoarele măsuri:
1) Ca să favorizăm cât mai mult emigrarea în România a acestui
element atât de viguros.
2) Până la emigrarea lui să susţinem cu toată energia fiinţa lui etnică,
împiedicând pe albanezi de a lua măsuri draconice cu scopul de a-l asimila.
3) Întrucât şcoli şi biserici nu există decât în regiunea Coriţei, rămâne
pentru regiunile celelalte ca contactul cu România să fie ţinut printr-o abilă
propagandă şi mai ales prin înlesnirile ce s-ar face copiilor de români din
acele regiuni ca să înveţe carte în şcolile româneşti de la Coriţa ori din
România.
În ce priveşte emigrarea, Legaţiunea trebuie să aibă cea mai mare
latitudine de a acorda vize şi facilităţi de călătorie. De anul trecut există
o dispoziţiune care mă opreşte de a acorda vize emigranţilor români fără
aprobarea Ministerului. Fapt este însă că această Legaţiune a făcut câteva
zeci de cereri de autorizare în timp de un an şi la niciuna nu s-a primit nici
un răspuns. Am avut de curând cazul a doi români care vor să vină să se
stabilească în ţară; dar îi amân de două luni pentru că nu am primit încă
autorizarea de la Minister.
Printre românii de aici este mare curent pentru emigrare şi cu bucurie
ar veni mulţi în ţară. Neapărat însă că trebuie să se procedeze cu metodă,
căci îmi dau seamă de câte greutăţi, ajutoare.
216