Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

sentimentul apartenenţei la poporul român, prin apeluri, memorii, scrisori
adresate confraţilor şi autorităţilor de la Bucureşti au solicitat sprijin pentru
a se aşeza în „ţara mamă”, România.
Deşi primele iniţiative şi acţiuni concrete privind emigrarea aparţinuseră
aromânilor şi meglenoromânilor din Grecia, din regiunile Veria, Vodena şi
Meglenia, în mod cu totul surprinzător, primii emigranţi nu au venit de aici,
ci tocmai din Albania, din comuna Pleasa. Aceştia au sosit la Bucureşti, în
data de 20 iulie 1925, pentru a fi împroprietăriţi în Dobrogea de Sud. La 26
octombrie 1925, pe apă, cu vaporul „Iaşi”, soseau la Constanţa, pentru a fi
împroprietărite în aceeaşi parte a ţării, alte 200 de familii din Albania, de la
Pleasa, Dişniţa şi Stropani. 11
În prima parte a anului 1926 s-au stabilit în Dobrogea de Sud unele
familii de aromâni 12 şi meglenoromâni 13 din Grecia. Emigrarea va continua
sudul Dobrogei (1913-1940) – cauze, împrejurări, efecte, în Paradigmele istoriei. Discurs.
Metodă. Permanenţe. Omagiu Profesorului Gh. Buzatu, vol. I (coord. Stela Cheptea), Casa
Editorială Demiurg, Iaşi, 2009, pp. 243-246.
11
Idem, Împroprietărirea românilor balcanici în Cadrilater, în „Dosarele istoriei”, V,
nr. 1 (65), 2002, p. 35.
12
Despre emigrarea şi împroprietarirea românilor balcanici în Dobrogea de Sud
vezi: Nicolae Cuşa, Aromânii (Macedonenii) în România, Constanţa: Edit. Muntenia,
1996, pasim; idem, Macedo-aromânii dobrogeni. The Macedo-Aromanians în Dobrudja,
Traducere autorizată în limba engleză de Otilia-Cristina Pacea (ediţie bilingvă românăengleză),
Constanţa: Edit. Ex Ponto, 2004, passim; Steriu T. Hagigogu, Constantin Noe,
Vasile Th. Muşi, Colonizarea macedoromânilor în Cadrilater. Ediţie şi prefaţă de Emil
Ţîrcomnicu, Bucureşti: Edit. Etnologică, 2005, passim // Este vorba de o ediţie anastatică
a lucrărilor: Steriu T. Hagigogu, Emigrarea aromânilor şi colonizarea Cadrilaterului,
„Tip. Române Unite”, Bucureşti, 1927; Constantin Noe, Colonizarea Cadrilaterului în
„Sociologie Românească”, III, nr. 4-6, 1938; Vasile Th. Muşi, Un deceniu de colonizare
în Dobrogea Nouă (1925-1935), Lucrare publicată sub auspiciile Soc. de Cultură Macedo-
Române, Bucureşti, 1935 //; Ion Vulpe, Vlahuria – Ţara din vis – 80 de ani de la colonizarea
Cadrilaterului. Prefaţă de Gheorghe Zbuchea, Edit. Semne, Bucureşti, 2005, passim //
Este vorba de o altă ediţie anastatică a lucrărilor menţionate mai sus, respectiv: Steriu T.
Hagigogu, Emigrarea aromânilor şi colonizarea Cadrilaterului, Bucureşti: „Tip. Române
Unite”, 1927; Constantin Noe, Colonizarea Cadrilaterului în „Sociologie Românească”, III,
nr. 4-6, 1938; Vasile Th. Muşi, Un deceniu de colonizare în Dobrogea Nouă (1925-1935),
Lucrare publicată sub auspiciile Soc. de Cultură Macedo-Române, Bucureşti, 1935.
13
Despre emigrarea, împroprietărirea şi încetăţenirea meglenoromânilor în hotarele
de sud-est ale României Mari vezi şi V. Coman Di istoria armnjlor meglenits di Dobrugea
di Not (1), transpunere în aromână de Nico Popnicola, în „Fenix”. Revistă ti literatură shi
istorii armânească, IV, nr. 10, 1998, p. 4; Idem, Di istoria armnjilor-meglenits di Dobrogea
di Not (2) în, Ibidem, IV, nr. 11, 1998, p. 4; o altă versiune a aceluiaşi studiu a fost republicată
sub titlul Dit istoria-a meglenoromânilor tu Dobrugea di Sud (1926-1940), transpunere în
52