Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Etimologia etnonimului de fărşerot are mai multe versiuni; conform
uneia din ele, acesta ar avea originea în numele localităţii Fraşari, cândva
reprezentativă pentru aromânii din regiune.
Fărşeroţii sunt cunoscuţi sub această denumire şi în literatura străină,
cum ar fi în germană Farscheroten sau Pharsalioten. În bulgară şi rusă
apar farseroti, iar în greacă farsaliotes. Grecii îi mai numesc pe fărşeroţi
arvanitovlahi, adică vlahi din Albania. Albanezii în afară de vllëh deseori îi
poreclesc şi çobani (a se citi ciobani).
Deoarece o mare parte din aromânii Albaniei locuiesc în regiunea
cunoscută ca Epir, o denumire regională de identificare mai este şi cea de
epiroţi, epiraţi sau ipiriţi.
Numele de moscopoleni nu a fost iniţial folosit de purtătorii lui, dar în
prezent s-a răspândit atât în literatură, cât şi printre aromâni. Acest nume
provine de la localitatea Moscopole, în albaneză Voskopojë, cunoscuţi şi ca
Voscopojari.
Muzăchiarii îşi zic aşa de la denumirea ţinutului şi câmpiei Muzachia
(Myzeqeja) din Albania.
Un grup de aromâni asimilaţi deja lingvistic de către albanezi poartă
denumirea de gubleari, aceştia întâlnindu-se în mai multe localităţi din
sudul Albaniei. Porecla specifică provine probabil de la o localitate,
Gubleara, unde conform informaţiilor colectate în teren, se spune că au
fost primii dintre aromânii regiunii care şi-au pierdut limba, păstrând totuşi
obiceiurile şi memoria etnică de aromâni.
Procesele etnice care pot fi semnalate la populaţia aromână din Albania
sunt în general la fel ca şi la toate comunităţile de aromâni, însă specificul
istoric şi socio-politic din Albania a creat şi unele particularităţi.
Dintre procesele care marchează evoluţia etnică putem menţiona:
1. Asimilarea lingvistică şi culturală, care duce treptat la pierderea
identităţii etno-lingvistice;
2. Migraţiile intensive spre localităţile urbane şi depopularea aşezărilor
rurale tradiţional aromâne;
3. Migraţiile peste hotarele Albaniei, în general temporare, motivate
socio-economic. Au luat amploare şi migraţiile definitive spre alte state,
cum ar fi Grecia, Italia, România,Germania, SUA etc., bazându-se deseori
pe relaţiile de rudenie existente sau datorate facilităţilor acordate de
Grecia. În aceste cazuri procesele etnice diferă mult de la stat la stat. Astfel
majoritatea celor migraţi în Grecia sunt supuşi procesului etno-identitar de
grecizare, pe când cei din SUA se consolidează ca o comunitate distinctă,
la fel şi în alte state europene.
111