Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

„Dodecalog” al aromânilor, asupra confuziei ce o produce utilizarea
termenului Macedonia/Makedonia, ca şi a adjectivului macedonean/
makedonski: „A da numele Makedonia unei republici slave create după
război şi care are frontieră cu o provincie grecească... care se numeşte tot
Makedhonia, înseamnă a crea confuzie... ”. 7
Aceaşi confuzie o produce şi folosirea termenului „limbă macedoneană”
în „The World Almanac” (1997). 8
76
Consideraţii de ordin etnografic
Sub Comneni, vlahii, care deţineau mii de turme, s-au bucurat de o
serie de libertăţi, coborând pentru iernatic în câmpiile Macedoniei şi, mai
cu seamă, în Turcia, denumită de Homer „mama oilor”, şi ajungând cu
turmele până în Asia Mică în căutare de păşuni grase. 9
Autorii bizantini au furnizat, uneori, date succinte asupra unor piese
ce făceau parte din costumul aromânesc. Astfel, în secolul al XII-lea,
poetul boem Ptochprodomos, de la curtea Comnenilor, se arăta uimit de
polifuncţionalitatea unui element de port, numit, capă, ce servea când de
cojoc, când de plapumă, când de cămaşă. 10
Brânzeturile, ca şi ţesăturile de lână, prelucrate de femeile aromânce,
erau foarte căutate şi apreciate în Bizanţ. Astfel, în veacul al XIV-lea,
poetul Manuel Philes, va solicita una din acele ţesături groase de lână, cu
care se îmbrăcau ciobanii din Tracia, iarna când era foarte frig, probabil
sarica (sarca), cuvânt de origine latină, cum denumeşte Tache Papahagi
acest cojoc lung din blană, o piesă nelipsită din costumul păstoresc. 11
Manuel Philes descrie tunsul oilor şi toate operaţiile legate de
prelucrarea lânii.
Cronicarul bizantin, de o mare erudiţie, Nichita Choniates, ce-a
îndeplinit numeroase funcţii în ierarhia oficială a Constantinopolului, una
dintre ele fiind şi aceea de reprezentant al curţii imperiale şi însoţitor al
împăratului Isac Anghel la expediţiile armatei bizantine împotriva vlahilor
balcanici, a fost de nenumărate ori martor ocular, descriind evenimentele
petrecute în timpul vieţii sale, confirmate şi de alte izvoare contemporane,
franceze, italiene şi germane.
7
Matilda Caragiu-Marioţeanu, op. cit., p. 177-178.
8
Apud The World Almanac..., p. 737.
9
George Murnu, Românii din Bulgaria medievală, în Memoriile Secţiunii Literare,
seria III, tomul IX, mem. 4, Bucureşti, 1939, p. 16.
10
Apud Petre S. Năsturel. Vlahii din spaţiul bizantin şi bulgăresc până la cucerirea
otomană, în vol. Aromânii. Istorie. Limbă. Destin, p. 71.
11
Ibidem, p. 71-72.