Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

132
dreptul să şi-o protejeze şi să şi-o dezvolte, să predea şi să înveţe în
limba lor maternă, precum şi să se asocieze în organizaţii şi asociaţii
pentru apărarea intereselor şi identităţii lor.” 7
4. Macedonia
Din punctul de vedere al autorităţilor de la Skopje, pe teritoriul
Macedoniei, problema aromânească este rezolvată.
Aici, aromânii sunt recunoscuţi prin Constituţie ca „popor constitutiv”,
cu drepturi protejate prin lege. Chiar dacă alocarea de resurse financiare
pentru aromâni este deficitară, există emisiuni de televiziune, festivaluri,
presă în aromână. Pentru această concordie, singura condiţie impusă de
autorităţi şi acceptată de asociaţiile reprezentative ale aromânilor a fost
dezicerea de relaţia cu România ca stat înrudit. Din această perspectivă,
proclamarea de către CMA a aromânilor ca popor regional e în deplin acord
cu interesele Macedoniei.
În aceste condiţii, va fi interesant de urmărit dacă Macedonia va
putea rezista tentaţiei de a-şi revendica statutul de protector al aromânilor
din Balcani, de vreme ce CMA insistă pentru recunoaşterea acestora ca
„makedon-armâni”.
Interpretări
Expunerea succintă a felului în care cele patru state se raportează la
ultimele dezvoltări în problema aromânească permite o concluzie de etapă:
Dintr-o chestiune internă a României, neoaromânismul a devenit una
regională şi tinde să dobândească dimensiuni europene.
Observatori atenţi ai spaţiului sud-est european, cum sunt prof.
univ. Nicolae Şerban Tanaşoca, prof.univ. Adina Berciu-Drăghicescu,
conf. univ. Stoica Lascu, conf. Univ. Nistor Bardu, dr. Virgil Coman, nu
exclud posibilitatea ca interese exterioare acestui areal să fie implicate în
dezvoltarea aventurii neoaromâniste, ca mijloc de a menţine o anumită
stare de instabilitate în această regiune, cu efecte negative directe asupra
relaţiilor bilaterale între statele vizate, asupra ordinii regionale, în care
7
„Neni 20
1. Personat që u përkasin pakicave kombëtare ushtrojnë në barazi të plotë para ligjit të
drejtat dhe liritë e tyre.
2. Ata kanë të drejtë të shprehin lirisht, pa u ndaluar as detyruar, përkatësinë e tyre
etnike, kulturore, fetare e gjuhësore. Ata kanë të drejtë t'i ruajnë e zhvillojnë ato, të mësojnë
dhe të mësohen në gjuhën e tyre amtare, şi dhe të bashkohen në organizata e shoqata për
mbrojtjen e interesave dhe të identitetit të tyre.”