Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

de bună calitate, cu miţi. Aceasta este fie monocromă, fie compoziţia
decorativă evoluează spre câmpul limitat de chenare sau tăblii, ulterior
motivele geometrice devenind predominante.
Urzeala şi bătaia sunt din lână, cu fire/flocu, trase în timpul ţesutului.
Pentru a fi mai călduroase şi mai rezistente erau date la piuă. Sistemul de
decorare simplu ca principiu, prezintă mai multe variante, evoluând de la
compoziţia geometrică la ţesătura monocromă.
Cergile din prima variantă – cu chenar/cu cutaru – au mijlocul, centrul
ţesăturii monocrom, limitat de trei rânduri de chenare, pe toate laturile,
concentrice care implică diferenţa cromatică (albastru, roşu, maron) faţă
de câmpul piesei (negru). Alcătuite din trei-patru foi de ţesătură sunt unite
prin cusătură simplă, cu acul. Lăţimile piesei sunt finisate prin înnodarea
firelor de beteală care formează un rând de franjuri. Cromatica acestor
piese variază. Fondul cromatic şi predominant este determinat de destinaţia
acestora – tineri, bătrâni.
O altă variantă ordonează motivele geometrice – dreptunghiul în jurul
unui punct. Cromatica este variată – negru, roşu, albastru, galben, verde, iar
simetria este evitată prin lăţimea dreptunghiurilor – mari, mici sau mijlocii.
Foarte interesantă este compoziţia cergei înflucate, cu romburi
concentrice desfăşurate pe suprafaţa centrală, iar pe lăţimea laturilor sunt
înscrise alte motive geometrice – pătrate, romburi. Cerga prezintă deasemenea
chenar pe toate laturile. Analizând motivele decorative specifice cergilor
putem constata că sunt „semne pe care le considerăm astăzi artistice” 60 şi
sunt legate de un anumit mod de viaţă, pastoral al aromânilor.
Toate elementele componente industriei casnice textile, pornind de
la materia primă, ustensilele de prelucrare, produsul finit, au constituit
obiectul cercetării de teren în satele locuite de aromâni în Dobrogea care
s-a concretizat prin alcătuirea unor colecţii etnografice variate şi unice în
cadrul muzeului constănţean şi fondul pentru analiza şi prezentarea lor în
această lucrare.
Costum – Artă şi meşteşug
Costumul la aromâni a fost puternic influenţat de ocupaţia lor de
căpetenie, păstoritul, ceea ce a dus ca prin vechimea acestei îndeletniciri,
să se conserve de-a lungul anilor. Comparativ cu porturile celorlalte etnii
din Balcani şi-a păstrat un specific al continuităţii uşor de semnalat atât la
păstorii grămoşteni din Bulgaria, Serbia cât şi la fărşeroţii din Albania.
Portul popular la aromâni, în general prezintă note comune (fie că sunt
60
Georgeta Stoica, Daniela Ligor, s.a. De la fibră la covor, Bucureşti, 1998, p. 81.
97