Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

41.
1935 mai 2, Haga. Telegramă a Legaţiei României la Haga, privind
hotărârea luată de Curtea de Justiţie Internaţională în problema
şcolilor minoritare din Albania.
Legaţiunea din Haga 2 mai 1935
Nr. 1904
Îmi îngădui a aminti Excelenţei Voastre informaţiunile verbale date la
Geneva în privinţa avizului Curţii Permanente de Justiţie Internaţională în
chestiunea şcolilor minoritare din Albania.
Avizul, dat cu majoritate, dă o interpretare exorbitantă egalităţii de
drepturi conferită minorităţilor etnice prin tratatele minoritare şi făcând
o primă şi notabilă aplicaţiune, consideră că Albania nu era fundată să
suprime printr-o dispoziţiune constituţională regimul învăţământului
privat pe teritoriul său. Avizul ajunge să recunoască adevărate privilegii
minorităţilor, prevăzând, pe de o parte, putinţa unei situaţiuni de drept
pentru minorităţi superioare celei a majorităţii pentru că numai astfel s-ar
stabili o adevărată egalitate de fapt între unele şi altele, iar pe de altă parte,
permanenţa unor drepturi minoritare care n-ar putea fi atinse prin legiuiri
naţionale.
/ss/ Vişoianu
• A.M.A.E., fond Problema 15, vol. 41, f. 121
42.
248
1935 iunie 15. Referat redactat de G. Elefterescu, privind situaţia
şcolilor române din Albania în care după 6 mai 1935, cunoştinţele
erau predate în limba română.
În Albania, unde trăiesc aproape 40.000 de români, existau înainte de
1913, pe timpul dominaţiunii turceşti, 17 şcoli româneşti şi un gimnaziu
la Berat, subvenţionate de guvernul nostru. Cursurile acestor şcoli erau
urmate de un număr de 670 de elevi.
Cu toate că Albania n-a semnat, în chestiunea şcolilor noastre, un
angajament în felul celui luat de celelalte state succesorale ale Imperiului
turcesc, ea a respectat totuşi existenţa celor trei şcoli româneşti din comunele