Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

IV. Consideraţii etnografice privitoare la
românii din Peninsula Balcanică
Dr. Maria MAGIRU
Director – Muzeul de Artă Populară Constanţa
C
ercetarea ştiinţifică a identităţii popoarelor a început abia în
secolul al XIX-lea, sub influenţa curentului romantic, care aducea
în lumina tiparului imensa bogăţie şi frumuseţe a folclorului literar, făcând
din cultura tradiţională stindardul luptei de eliberare a etniilor oprimate în
fruntariile imperiilor.
Formă perfectă de limbaj pictural, fotografia, alăturându-se tiparului,
a devenit o nepreţuită unealtă de cercetare ştiinţifică, dezvăluind lumii
secolului al XIX-lea frumuseţea arhitecturii tradiţionale şi a obiectelor
create de meşterii satelor, pitorescul costumelor populare, scene din viaţa
unor colectivităţi rurale şi trăsăturile specifice diverselor etnii, imortalizate
în expresivele portrete fotografice ale vremii.
La numai zece ani după apariţia cinematografiei, fraţii Miltiade şi
Ienache Manachia au pus filmul în slujba cauzei aromânilor din Pind,
înregistrând între anii 1906-1911, scene din viaţa locuitorilor din Avdela,
Veria şi alte zone ale Macedoniei greceşti, preţioase documente aflate azi
în arhivele din Grecia, Republica Macedonia şi România.
Preocupările sistematice pentru cunoaşterea şi analiza fizionomiei
morale şi culturale a popoarelor au dat naştere unor ştiinţe precum
sociologia, etnografia, etnolingvistica, psihologia, care s-au dezvoltat în
perioada apariţiei statelor naţionale, pe cenuşa fostelor imperii dezintegrate
de prima conflagraţie mondială a secolului XX, izbucnită în Balcani,
„butoiul de pulbere al Europei”.
Spre deosebire de alte arii geografice ale continentului, Peninsula
Balcanică prezintă o compoziţie etnică extrem de variată, întâlnindu-se
în anumite zone, aşezate unele lângă altele, sate greceşti, aromâne, slave,
albaneze, turceşti sau mixte, pe teritoriul fostului Imperiu Roman de Răsărit
şi apoi al Imperiului Otoman dându-şi întâlnire, de-a lungul istoriei, diverse
neamuri şi civilizaţii din Orient şi din Occident, din nord şi din sud.
Structura geografică predominant muntoasă, condiţiile economice şi
politice au contribuit din plin la deplasări masive şi repetate de populaţii,
73