Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

33.
1932 februarie 13, Tirana. Raport al ambasadorului României în
Albania, Vasile Stoica, adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri,
Nicolae Iorga, prin care solicită 100 de abecedare pentru comunitatea
românească din Tirana, unde nu există şcoală românească, însă cu
sprijinul tinerilor români care studiaseră în România, se iniţiase o
acţiune de învăţare a limbii române.
Legation Royale de Roumanie Tirana, 13 februarie 1932
Nr. 94
Domnule Preşedinte,
Graţie activităţii acestei Legaţiuni, în sânul conaţionalilor noştri din
Albania s-a produs o caldă înviorare a sentimentului românesc şi s-a
generalizat tot mai mult dorinţa de a învăţa carte românească şi limba
noastră literară.
Un îmbucurător avânt a luat această mişcare în special în Tirana,
unde nu sunt şcoli româneşti şi unde conştiinţa de neam era în mare parte
amorţită. În urma contactului cu Legaţiunea şi în urma faptului că vreo
câţiva tineri şi chiar câteva fetiţe au făcut studii la noi în ţară s-a trezit în
sânul acestor români o deosebită râvnă de a scrie şi vorbi limba ţării-mame
şi în repetate rânduri mi-au cerut ziare şi cărţi româneşti.
Acum s-a făcut un pas mai departe. În Tirana neexistând şcoală
românească, am arătat tinerilor care au făcut studii ca bursieri la şcolile
noastre, că ar fi bine dacă dânşii, drept recunoştinţă pentru ajutorul ce au
avut din partea statului român, ar da lecţii de scriere şi citire românească,
atât celor mici, cât şi celor mari în familiile româneşti de aici. Propunerea
mea a fost acceptată cu bucurie şi în unele familii lecţiile au şi început.
Lipsesc însă manualele.
Îmi iau deci libertatea a ruga pe Excelenţa Voastră să binevoiască a
interveni la Ministerul Instrucţiunii ca să mi se trimită, în mod gratuit,
deocamdată 100 de abecedare. Îmi voi permite în viitor a apela prin
intermediul binevoitor al Excelenţei Voastre la diferite instituţii de cultură
din ţară ca să mi se trimită mici broşuri şi cărţi de rugăciuni şi de popularizare
spre a fi distribuite în cercurile româneşti, care întotdeauna îşi manifestă
dorinţa de a citi şi de a se instrui în limba literară românească.
236