Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
V. AROMÂNII DIN ALBANIA: ASPECTE<br />
ETNODEMOGRAFICE ŞI IDENTITARE<br />
Dr. Dorin LOZOVANU<br />
Cercetător postdoctoral – Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi<br />
Cercetător ştiinţific superior – Muzeul Naţional de Etnografie<br />
şi Istorie Naturală, Chişinău<br />
Preşe<strong>din</strong>te – Asociaţia de Geografie şi Etnologie, Moldova<br />
A<br />
lbania reprezintă cel de-al doilea leagăn al aromâni<strong>lor</strong> după cel <strong>din</strong><br />
Pind şi Tesalia (Grecia). În prezent aromânii se găsesc răspândiţi<br />
în oraşe şi în sate în mai multe regiuni ale Albaniei.<br />
Cea mai mare parte a aromâni<strong>lor</strong> <strong>din</strong> Albania o constituie fărşeroţii. Fiind<br />
în trecut în majoritate păstori transhumanţi şi chiar semi-nomazi, fărşeroţii<br />
nu au avut întotdeauna aşezări stabile. Mulţi <strong>din</strong>tre ei s-au fixat definitiv<br />
în locurile de iernat <strong>din</strong> câmpia Muzachiei în apropierea Mării Adriatice,<br />
purtând aici şi numele de muzachiari. Fărşeroţii se întâlnesc în regiunea<br />
Malacastra situată în sudul Muzachiei şi a muntelui Tomor (Tomorit), cel<br />
mai înalt <strong>din</strong> Albania (2417 m). Spre sud-est aromânii sunt mai numeroşi<br />
la sud de lacurile Prespa şi Ohrid, în apropierea oraşului Corcea, precum şi<br />
la vest de Gramos în regiunea oraşului Permet. Părăsindu-şi ţinuturile de<br />
obârşie, grupuri importante de fărşeroţi s-au stabilit în Macedonia egeeană<br />
<strong>din</strong> Grecia sau în Republica Macedonia. Unii au rămas definitiv în locurile<br />
de iernat <strong>din</strong> Epir, Acarnania, Etolia şi Tesalia.<br />
După distrugerea oraşului Moscopole, la sfârşitul secolului XVIII,<br />
moscopolenii s-au risipit în Grecia şi în Republica Macedonia, puţini <strong>din</strong>tre<br />
ei rămânând în locurile de baştină <strong>din</strong> Albania, în câteva aşezări situate între<br />
oraşele Pogradeţ şi Corcea. Cei mai mulţi s-au fixat în oraşele Albaniei<br />
(Tirana, Durres etc.), aşezându-se şi în multe oraşe <strong>din</strong> fostul Imperiu<br />
Austro-Ungar, întemeind comunităţi la Viena şi Budapesta.<br />
Aprecierile asupra numărului aromâni<strong>lor</strong> <strong>din</strong> Albania au fost diverse.<br />
Deoarece Albania mult timp nu a avut o entitate statală proprie, precum şi<br />
<strong>din</strong> cauza schimbări<strong>lor</strong> teritoriale care au avut loc, prima apreciere asupra<br />
numărului acestora datează <strong>din</strong> secolul al XIX-lea. În 1865, Neniţescu<br />
vorbeşte despre 149.000-200.000 aromâni în Albania. Statistica oficială<br />
albaneză recunoaşte în 1930 un număr de 40.000 aromâni. Aceasta este cea<br />
109
Change language