Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

speak on our behalf, attempting to usurp our true identity, belittling
and insulting our collective ethnic character.
In light of the above, we the Panhellenic Federation of Cultural Associations
of Vlachs wish to express our displeasure and our fundamental
disagreement with the charter, the objectives and the aspirations of the
self-styled ‘Council of the Aromanians’, which în no way expresses
our views or interests, or indeed those of Vlach people anywhere.”
Ca reacţie, într-o scrisoare adresată Consiliului Europei şi oficialităţilor
Greciei, CMA încearcă să câştige bunăvoinţa acestora din urmă, scriind:
„Consiliul Armânjilor nu a vizat niciodată o soluţie de tipul «minoritate
naţională» pentru vlahii aromâni din Grecia, care fac parte din patrimoniul
naţional al acestui stat, considerat de ei ca patrie”. 1
Mai mult decât atât, în Rezoluţia de la Moscopole (15 august 2010),
se face referire la „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (denumirea
sub care e recunoscută internaţional R. Macedonia), şi nu la „Macedonia”
(numele constituţional al acestei ţări), ca o concesie faţă de sensibilităţile
statului elen în disputa privind numele Macedoniei.
În schimb, CMA şi-a păstrat ca elemente proprii de identificare
simboluri aflate în patrimoniul cultural elen şi, mai mult, nu a renunţat la
particula „makedon-” din denumirea „makedonarmân”, deşi Conferinţa de
la Corcea (11-12 decembrie 2009) luase o decizie în acest sens. În plus,
intelighenţia influentă în CMA dezvoltă în prezent o aberantă teorie a
protomacedonismului aromânilor – ca urmaşi direcţi ai populaţiei antice
macedonene, latinizate după instalarea stăpânirii directe a Romei în
Macedonia (începând cu 149 î.e.n.).
În aceste condiţii, era de aşteptat ca participanţii din Grecia la
Conferinţa de la Corcea (Takis Galaitis – Asociaţia Aromânilor din Veria;
Alecu Cahriman, prefectul de Ianina – Asociaţia Aromânilor din Ianina)
şi la Adunarea Populară de la Moscopole (Giorgios Prapas – preşedintele
Asociaţiei Culturală a Aromânilor din Veria) să se dezică de liniile de
acţiune asumate de CMA cu respectivele ocazii.
Orientarea aromânilor din Grecia, expusă la Corcea, era construită pe
următoarele coordonate:
––
Supravieţuirea aromânilor ca etnie (nu ca popor, s.n.) depinde de
cultivarea limbii materne. 2
1
Alina Bârgăoanu-Vasiliu, Aromânii din Albania refuză să devină masă de manevră
pentru revendicări teritoriale, în „Cuget Liber”, Constanţa, 01.03.2010.
2
În acest sens, ar exista semnale pozitive privind disponibilitatea autorităţilor elene
de a introduce aromâna în şcoli (fostul preşedinte al Greciei, Stefanopulos, i-a îndemnat pe
125