Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

importanţa anumitor state ar urma să scadă, în timp ce altele şi-ar consolida
statutul.
În orice caz, contradicţiile interne ale modului în care CMA se manifestă
ca actor pe scena europeană, indică faptul că iţele sunt trase din altă parte
decât de la conducerea centrală a acestui for. Semnificativă în acest sens
e întrebarea retorică pe care a formulat-o un aromân din Albania, stabilit
de ani mulţi la Bucureşti: „Dacă cei câţiva aflaţi în fruntea CMA au doar
bunele intenţii pe care le declară, de ce nu lasă loc şi altora să acţioneze,
atunci când ei înşişi nu deţin expertiza necesară”
Concluzia respectivului era că această concentrare a puterii în mâinile
câtorva persoane cu competenţe îndoielnice are scopuri obscure.
Un indiciu în acest sens l-ar putea reprezenta afirmaţiile extreme
formulate recent de cercetătorul austriac Thede Kahl împotriva românităţii
aromânilor, într-un interviu acordat secţiei în limba albaneză a postului de
radio Deutsche Welle 8 :
„Din punct de vedere lingvistic, rădăcinile sunt aceleaşi – aşa-numita
„latină vulgară”, dialectul roman care se vorbea de către populaţiile din
orientul (Imperiului Roman, n.n.). Dar limbile s-au dezvoltat diferit una de
cealaltă, pentru că timp de peste o mie de ani s-au produs evoluţii care au
dus la o diferenţiere atât de mare astăzi încât nu mai este posibilă înţelegerea
reciprocă [între români şi aromâni, n. n] şi, în general, nu pot reprezenta o
bază pentru o identitate comună. Între aromâni nu se află indivizi care să se
identifice ca români, şi vice-versa. [... ]
Ei (aromânii, n.n.) nu au avut de-a face cu românii din nordul Peninsulei,
pentru 1.000 de ani nu au fost în contact cu România şi Moldova. [... ]
Dacă ar fi vorba de protejarea culturii (aromâne, n.n.), aceasta nu ar
avea nimic de a face cu România sau Grecia, deoarece cultura aromână e
independentă şi limba este foarte depărtată de română. ”
Nu vom insista asupra enormităţilor proferate de T. Kahl în respectivul
interviu. I-a răspuns pe larg şi argumentat prof. Nistor Bardu 9 . Vom reaminti
doar un alt pasaj dintr-o lucrate a lui T. Kahl, în opoziţie cu afirmaţiile sale
recente:
„Cu toate că mare parte dintre cei imigrați în România în perioada
1926-1940 considerau România ca fiind propria patrie, sunt printre ei
mulți ce au imigrat numai cu gândul de a-și câștiga o mai bună situație
economică. Însă prin mediul natural dat, care condiționează tipul
8
Thede Kahl, Rumunët dhe arumunët dallojnë nga njëri tjetri, intervistën e zhvilloi
Aida Cama, 18.06.2010.
9
Nistor Bardu, Amicus Thede Kahl, Sed Magis Amica Veritas, în cotidianul albanez
„Shqip”, 26.07.2010.
133