Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Dat fiind că CMA îşi are sediul legal pe teritoriul Albaniei, oficialii
de la Tirana speră să se folosească de acest atu în propriul interes, care va
intra, mai devreme sau mai târziu în coliziune cu interesele Macedoniei şi
Greciei.
Un prim test în acest sens îl va reprezenta Recensământul general al
populaţiei şi proprietăților din Albania, programat a avea loc în luna mai
2011. Chestionarul va conține întrebări referitoare la apartenența etnică şi
religioasă a subiecţilor.
Anunţarea publică a acestui fapt, la 15 ianuarie 2010, a stârnit
imediat reacţii dure din partea unor reprezentanţi ai mediilor academice
şi formaţiunilor politice cu orientare naţionalistă (ex.: Luan Omari,
academician; Shezai Rrokaj, decanul Facultăţii de Istorie şi Filologie;
Aleksander Biberaj, fost deputat; Sabri Godo, preşedinte de onoare al
Partidului Republican şi scriitor; Pellumb Xhufi, istoric). S-au folosit
sintagme ca „cedare ruşinoasă la presiunile cercurilor naţionaliste greceşti,
oficiale şi neoficiale, care prevăd aplicarea unui proiect naţionalist de
secesiune a Epirului de Nord faţă de Albania”.
Elementele comune ale acestor luări de poziţie ar fi:
• Recensământul General al Populaţiei din Albania cu declararea
afilierii etnice şi religioase este un proiect adoptat de guvern sub presiunea
cercurilor greceşti de interese.
• Guvernul elen este interesat să existe un număr cât mai mare de
cetăţeni albanezi care se declară de etnie greacă.
• În primul rând, nu va exista un rezultat clar al recensământului,
pentru că subiecţii nu vor fi sinceri în declaraţii, influenţaţi de diferiţi
factori economici şi sociali. În Albania există astăzi multe persoane care nu
ştiu care le este religia.
• Un astfel de recensământ poate fi manipulat, de vreme ce trăim în
Balcani, unde mai există din nefericire ţări în care nu eşti acceptat dacă nu
îţi schimbi numele sau religia.
• Organizarea unui astfel de recensământ este o problemă delicată,
deoarece mulţi albanezi şi-au schimbat naţionalitatea pe bază de documente
false sau plătiţi de câteva ţări, cum este Grecia, în primul rând. Sunt persoane
care şi-au declarat naţionalitatea bulgară, ca să poată călători în Europa ca
cetăţeni ai unui stat membru UE. Alţii şi-au declarat naţionalitatea greacă
din acelaşi motiv. Aceasta va duce la creşterea artificială a procentului
minorităţilor etnice faţă de totalul populaţiei în Albania.
Printre categoriile de populație vizate ca „nesigure” în perspectiva
Recensământului din 2011, aromânii ocupă primul loc, în demascările
130