Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Găsind la fărşeroţi dorinţa arzătoare de a-şi instrui copiii la şcolile
româneşti ar fi necesar de a acorda cu începerea anului şcolar 1939/40, un
număr de vreo 20 burse la şcoala română din oraşul Ianina, sau la comuna
Băiasa.
În ce priveşte chestiunea emigrării în ţară a aromânilor şi fărşeroţilor
din această regiune, e de dorit ca în primul rând să emigreze ca colonişti cei
lipsiţi de mijloace, care sunt cei mai expuşi pieirii, elemente mai înstărite
sau cu rosturi temeinice în aceste locuri, putând rămâne deocamdată pe loc,
sau a emigra pe cont propriu în ţară.
4) În ceea ce priveşte dispoziţia politică a minorităţii româneşti din
această regiune, am putut constata, în urma sondajelor făcute, deplina
ei legalitate şi credinţă pentru statul grec. Astfel n-am constatat în sânul
populaţiunii româneşti urme de propagandă străină (italiană), sufletul şi
gândul intim al românului de aici fiind îndreptat până în prezent numai
către România.
……………………………………………………………………....
Primiţi, etc.
/ss/ Consul General V. Ştirbu
• A.M.A.E., fond Problema 15, vol. 56, f. 32.
53.
1940 aprilie 18, Tirana. Raportul consulului general la Tirana,
I. Dăianu, către Ministerul Afacerilor Străine, privind situaţia celor
şapte şcoli cu limba de predare română din Albania. Se propune
organizarea aromânilor în societăţi culturale care să dispună de
biblioteci româneşti, pentru a nu uita limba română şi chiar dialectul
aromân.
274
Copie
de pe raportul Consulatului General din Tirana, No 198/P din 18 aprilie
1940.
Domnule Ministru,
Aflu din presă că în cursul vizitei la Roma a D-lui Ministru al
Propagandei Naţionale C. Giurescu s-ar fi discutat proiectul unui