Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

6) Guvernul albanez nu este deloc dispus a acorda românilor autonomia
şcolară în sensul regimului şcoalelor române din Grecia, subvenţionate de
statul român.
7) Guvernul român a venit prea târziu cu intervenţia pentru obţinerea
dreptului, de a subvenţiona şcoalele. Am avut ocazia a obţine tot, dar n-am
ştiut a profita de acele momente favorabile nedând nici o atenţie acestei
ţări. România a fost ultimul stat care a trimis reprezentantul ei la Tirana
pe cât timp unele state interesate, au trimis reprezentanţii lor încă din anul
1919.
8) Guvernul albanez ca să se scape de intervenţia României în această
chestie a luat dispoziţiunea de a introduce limba română în şcolile statului
din ţinuturile locuite de roma) Guvernul Albanez, menţine statuquo asupra
şcoalelor române din Coriţa, Pleaşa şi Şipca pe care le-a găsit funcţionând în
timpul formării guvernului, după retragerea trupelor de ocupaţiune străină.
10) Direcţiunea Generală a Învăţământului Albanez a admis ca să
înfiinţăm la Şcoala Primară din Coriţa, clasa I-a de liceu. Această clasă
va avea denumirea de clasa VI-a primară, faţă de programul Şcoalelor
Albaneze până la votarea legii şcoalelor particulare. Materiile ce se vor
preda în această clasă vor fi aceleaşi care se predau la liceele din ţară
(România), se va adăuga limba albaneză.
11) Personalul didactic trebuie recrutat din profesori supuşi albanezi.
Profesorii de limbi străine, de gimnastică, desen şi muzică, pot fi supuşi
străini. Aceasta este situaţia instituţiunilor noastre în prezent.
12) Ideia de emigrare în ţară a fost primită cu entuziasm de foarte mulţi
români din Albania. Se cere însă ca această emigrare să fie încurajată din
partea Statului Român şi făcută în mod sistematic.
Cauza care face pe mulţi şefi de familie a emigra în ţară este a nuşi
pierde naţionalitatea. Ei vor să-şi vadă copii lor luptând pentru patria
Mumă şi nu pentru străini.
Continuând a rămâne aici, ei vor fi cu timpul deznaţionalizaţi, fapt care
nu se împacă cu conştiinţa lor.
Părerea subsemnatului este că aici avem un tezaur naţional foarte
valoros. A respinge ideia de emigrare însemnează a comite o crimă faţă de
proprii fii şi neamului care vor să trăiască ca românii.
Luând în seamă cele de mai sus, vedem că ne găsim în faţa a două
probleme foarte însemnate în Albania:
1. Problema expansiunii culturii române şi
2. Problema emigrării.
Nu ştiu care sunt vederile guvernului român în această privinţă.
202