Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Chestiunea aceasta nefiind încă pusă la punct, învăţământul nostru din
Grecia este încătuşat, sleit şi nu poate lua avântul meritat.
Datorită acestor cauze, învăţământul nostru de aici, nerecunoscut de
statul grec, fără drept de publicitate, care ar permite unor elemente româneşti
instruite de a-şi găsi rosturi stabile în Grecia, şi a participa activ la ridicarea
masei româneşti din părţile locului, nu are rădăcini sănătoase în populaţia
românească de aici, cuprinzând în mod superficial şi ocazional numai o
mică parte din această populaţie, ducând la transplantarea elementelor
instruite în România şi, în majoritatea cazurilor, la formarea seriilor de
funcţionari în solda statului nostru.
Rămâne de admirat tragerea de inimă pentru şcoala românească şi
curajul părinţilor aromâni din aceste locuri, care se hotărăsc să-şi trimită
odraslele la şcoala românească particulară, nerecunoscută de statul grec
(fără drept de publicitate), care nu le poate oferi nici un drept sau avantaj
în ţara lor natală Grecia, fie la ocuparea serviciului la stat, fie în armată,
fie în viaţa comercială sau industrială în cazuri unde se cere şi un grad
oarecare de învăţământ. Astfel, absolvenţii şcolilor noastre din Grecia, care
nu au avut noroc să capete o bursă pentru continuarea studiilor în România,
neputând studia acolo pe cont propriu, rămân într-o situaţie tragică, fiind
egalaţi de autorităţile greceşti cu analfabeţii, fără a avea posibilitatea de
a-şi continua studiile la vreo şcoală din Grecia.
Mai semnalez încă un inconvenient, decurgând din această stare de
lucruri şi ducând la un conflict cu legea obligativităţii învăţământului grec,
care obligă pe elevul odată înscris la şcoala greacă, s-o urmeze până la capăt.
În cazul când şcolile noastre ar fi avut în linii comune acelaşi program ca
cele greceşti şi s-ar fi bucurat de dreptul de publicitate, elevii români ar
fi putut frecventa şi trece după nevoie de la o şcoală la alta, fără a pierde
drepturile câştigate, şi s-ar fi evitat conflicte inutile cu autorităţile şcolare şi
administrative greceşti de la sate, care vânează elevii români pentru şcoala
de stat greacă, în timp ce învăţătorul român activează şi dânsul pentru
popularea şcolii româneşti. Iar spre a determina pe părinţii aromâni săşi
trimită copiii la şcolile primare greceşti, autorităţile dispun de mijloace
variate de presiune de ordin administrativ şi economic, aplicate de la caz
la caz fie de învăţătorul grec, preotul, jandarmul, brigadierul silvic etc.
Nu concretizăm cazurile, ci semnalăm existenţa unui sistem de şicane mici
şi supărătoare în această privinţă, amărând viaţa de toate zilele a românilor
de la sate practicat de administraţia inferioară, în timp ce administraţia
superioară se sileşte a demonstra că este binevoitoare, înţelegătoare şi chiar
satisface cazurile ce-i parvin prin Consulat.
Se înţelege de la sine că învăţământul românesc de aici, fără a fi ostil
271