Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

lucrau individual, (tâmplari, zidari ş.a.) au devenit salariaţi ai acestora
renunţând, treptat, la practicile tradiţionale. Alţii au ajuns să conducă trusturi
de construcţii, regii autonome şi servicii ale administraţiei publice locale.
Ca şi în cazul aromânilor din Albania, cei din judeţul Constanţa desfăşoară
o serie de activităţi lucrative tradiţionale precum: oieritul – mult sub nivelul
de altă dată, prelucrarea laptelui, agricultura, legumicultura, altele în formă
evoluată. Comerţul şi turismul, ocupă şi ele un loc important în rândul
acestor aromâni. Unii sunt renumiţi patiseri şi cofetari, alţii contabili sau
finanţişti. Lor li se adaugă o serie de angajaţi ai unor bănci sau companii,
apoi medici, profesori, jurişti ş.a.
Între propunerile privind măsurile ce ar trebui întreprinse pentru
perpetuarea sărbătorilor şi obiceiurilor moştenite de la înaintaşi, respectiv
a meşteşugurilor tradiţionale, fără îndoială cel mai important rol revine
familiei. Cum bine se ştie, copiii de origine aromână au posibilitatea de a
frecventa cursurile opţionale de cultură şi tradiţii aromâne. Muzeul de Artă
Populară din Constanţa organizează periodic expoziţii temporare care au ca
subiect aromânii, în general, inclusiv cei din Albania. De altfel, acest muzeu
deţine un inventar important achiziţionat şi de la unii fărşeroţi. (vezi Anexele)
În opinia noastră, pentru mai buna prezervare a patrimoniului
imaterial al aromânilor originari din Albania ar trebui diversificate
programele disciplinelor opţionale privind cultura şi tradiţiile aromâne,
prin introducerea unor cursuri practice astfel încât elevii să cunoască şi să
deprindă o serie de îndeletniciri tradiţionale (ţesutul la război, împletitul,
croitoria ş.a.). O altă propunere care ar trebui avută în vedere se referă
la atragerea de fonduri guvernamentale şi europene prin elaborarea de
proiecte cu tematică referitoare la comunitatea aromânilor în general şi, în
special, a fărşeroţilor şi moscopolenilor. Nu în ultimul rând, considerăm că
este necesar să se organizeze în localităţile Constanţa, Palazu Mare, Ovidiu
şi Nisipari ansambluri folclorice al căror repertoriu de cântece şi jocuri să
fie specific aromânilor originari din Albania.
Principalele concluzii rezultate în urma cercetării de teren la aromânii
din Albania
Cu ocazia cercetărilor de teren efectuate între 07-16 august 2010 la
aromânii din Albania am constatat că aceştia au moştenit de la bunici şi
părinţi atât sărbătorile şi obiceiurile din ciclul familial cât şi pe cele din
ciclul calendaristic. Din păcate, datorită restricţiilor impuse de regimul
comunist albanez caracterizat printr-un ateism greu de imaginat, în care
biserica şi slujitorii ei nu au mai jucat niciun rol, practicile şi ritualurile
religioase au dispărut efectiv din anul 1966, când au fost emise o serie
14